Ericsson, probleme cu corupția la nivel înalt și mituirea oficialilor

Acţiunile producătorului suedez de echipamente de telecomunicaţii s-au prăbuşit miercuri la prânz cu aproape 14,5%, după ce compania a dat publicităţii rezultatele unei anchete interne care arată că este posibil ca Ericsson să fi făcut plăţi către gruparea jihadistă Statul Islamic pentru a avea acces la anumite rute de transport din Irak, transmite Bloomberg.

Într-un interviu pentru cotidianul Dagens Industri, directorul general Borje Ekholm a spus că ancheta internă demarată de Ericsson a identificat „o serie de cheltuieli neobişnuite datând din 2018”, adăugând însă că firma nu a putut stabili cine a fost beneficiarul final al banilor. „Vedem că au fost cumpărate rute de transport prin zonele care au fost controlate de organizaţii teroriste, inclusiv ISIS”, a spus Ekholm.

Deşi Ericsson a subliniat că nu a putut stabili dacă vreunul dintre angajaţii săi a fost implicat în mod direct în finanţarea unor astfel de organizaţii, compania a precizat că în urma anchetei mai mulţi angajaţi au părăsit firma.

Amenzi peste amenzi în SUA

Dar problemele Ericsson nu se opresc la acuzațiile legate de ISIS. Compania a fost de acord să plătească o penalitate de 206 milioane dolari și a pledat vinovat pentru încălcarea prevederilor anti-mită din Legea privind practicile de corupție în străinătate, au anunțat procurorii americani joi seară, conform CNBS.

Ericsson a plătit deja o penalizare de 520,6 milioane de dolari în 2019 pentru ceea ce procurorii federali din New York au declarat că a fost o „campanie de corupție de ani de zile”, care implică mituirea oficialilor guvernamentali și falsificarea actelor contabile și înregistrărilor fiscale în Djibouti, China, Vietnam, Indonezia și Kuweit. În plus, compania a plătit aproximativ 540 de milioane de dolari către Securities and Exchange Commission (SEC), autoritatea de supraveghere a pieței de capital din SUA.

Ca urmare a acordului din 2019, compania a încheiat un acord de urmărire penală amânată cu Biroul Procuraturii SUA pentru Districtul de Sud din New York. Dar Departamentul de Justiție a spus că Ericsson a încălcat acordul, nereușind să dezvăluie cu adevărat „toate informațiile și dovezile faptice” care implică schemele companiei din Djibouti și China. De asemenea, compania nu a dezvăluit posibile dovezi ale unei scheme similare în Irak.

Ericsson a folosit consultanți externi pentru a plăti mită oficialilor guvernamentali și pentru a gestiona „fonduri slush” în afara contabilității în toate cele cinci țări, au spus procurorii, folosind „contracte false” și „facturi false” pentru a ascunde natura fondurilor.

Angajații Ericsson din China au făcut ca „zeci de milioane de dolari” să fie plătiți agenților și consultanților, „din care cel puțin o parte a fost folosită pentru a furniza lucruri de valoare, inclusiv călătorii de agrement și divertisment, oficialilor străini”, inclusiv la un Companie de telecomunicații deținută de stat, a spus DOJ.

În Djibouti, Departamentul de Justiție a declarat că un angajat Ericsson a plătit mită peste 2 milioane de dolari unor oficiali guvernamentali de rang înalt din ramura executivă a țării și din firma de telecomunicații deținută de stat din Djibouti.

„Când Departamentul i-a oferit Ericsson posibilitatea de a încheia o APD pentru a rezolva o investigație privind încălcările grave ale FCPA, compania a fost de acord să respecte toate prevederile acelui acord”, a declarat procurorul general adjunct Kenneth Polite într-un comunicat de presă. „În loc să onoreze acest angajament, Ericsson a eșuat în mod repetat să coopereze pe deplin și nu a dezvăluit dovezi și acuzații de abatere în încălcarea acordului.”

CEO-ul Ericsson, Börje Ekholm, a declarat într-un comunicat de presă că, cu cel mai recent acord de penalizare și recunoaștere a vinovăției, „chestiunea încălcărilor este acum rezolvată”.

„Acest lucru ne permite să ne concentrăm pe execuția strategiei noastre în timp ce conducem schimbări culturale continue în cadrul companiei, cu integritatea în centrul a tot ceea ce facem”, a spus Ekholm, care a devenit CEO în 2017. „Această rezoluție este o reamintire clară a abaterii istorice care a condus la DPA.”

Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a raportat în 2022 că Ericsson ar fi „cerut permisiunea” ISIS pentru a continua munca în Mosul, Irak, care era controlat de gruparea teroristă la acea vreme. Comunicarea procurorilor federali nu s-a referit în mod direct la raportarea ICIJ cu privire la presupusele relații ale Ericsson cu așa-numitul Stat Islamic, dar a remarcat că compania „nu a raportat și a dezvăluit cu promptitudine dovezi și acuzații de comportament legate de activitățile sale de afaceri în Irak, care poate constitui o încălcare a FCPA.”

Într-un comunicat, Ericsson a spus că propria investigație internă „nu a concluzionat că Ericsson a făcut sau a fost responsabil pentru nicio plată către vreo organizație teroristă”. O investigație ulterioară din 2022 nu a schimbat această evaluare, a spus compania.