Programul de guvernare schimbă strategii din domeniul Apărării

Guvernul condus de Ilie Bolojan, învestit oficial ieri, pare hotărât să schimbe semnificativ direcția strategică în materie de achiziții militare. Noi țări sunt introduse printre furnizorii de armament. Rachetele „Mistral” sunt vârful de lance al noii orientări.

Una dintre cele mai importante mențiuni din programul de guvernare adoptat luni vizează „introducerea în 2025 în programul SAFE (Security Action for Europe) a achiziției de rachete „Mistral”. Această prevedere presupune o repoziționare geopolitică delicată. Este o deschidere mai fermă către industria europeană de apărare, în detrimentul celei americane, dominantă în România în ultimul deceniu.

Rachetele „Mistral” sunt produse de compania franco-europeană MBDA și sunt utilizate de mai multe state membre NATO, inclusiv Franța, Grecia, Spania și Estonia. Sistemele Mistral sunt concepute pentru apărarea antiaeriană apropiată (VSHORAD) și pot fi integrate pe platforme terestre, maritime sau portabile, oferind o protecție eficientă împotriva dronelor, elicopterelor și avioanelor care zboară la joasă altitudine.

Integrarea achiziției de rachete „Mistral” în programul european SAFE înseamnă și o participare mai activă a României la inițiativele europene de securitate, într-un moment în care Franța face presiuni tot mai puternice pentru consolidarea „autonomiei strategice” europene.

„Mistral” doar completează, nu înlocuiește armele americane

În ultimii ani, România a fost un client loial al industriei de apărare americane: sistemele Patriot, lansatoarele HIMARS, avioanele F-16 (și în viitor, F-35), elicopterele Black Hawk și alte echipamente au fost achiziționate sau contractate în acorduri bilaterale semnificative. Alegerea Mistral ca nou sistem de apărare antiaeriană de proximitate poate fi privită ca un semnal că Bucureștiul caută o diversificare a surselor de armament și o reducere a dependenței de SUA.

Deocamdată, această schimbare de direcție este calibrată cu grijă: rachetele Mistral nu concurează direct cu sistemele americane de nivel superior, ci le completează. Totuși, decizia poate fi privită în cercurile strategice ca un gest de echilibrare a influențelor în politica de securitate națională.

Cine pierde, cine câștigă?

Pe termen scurt, achiziția Mistral ar putea revitaliza relațiile bilaterale cu Franța, care a exprimat constant interes pentru un parteneriat strategic mai activ cu România în domeniul apărării. Integrarea sistemului în rețelele defensive românești ar putea atrage și cooperare industrială, offset sau instruire comună. În plus, MBDA este interesată de extinderea prezenței sale în Europa de Est, iar România ar putea deveni un client-pivot pentru noile generații de armament european.

Prin această mișcare, România își întărește capacitatea de apărare aeriană pe segmentul vulnerabil de proximitate, în special pentru protecția infrastructurii critice, a bazelor aeriene și a forțelor dislocate.

Pe de altă parte, pentru Franța este un succes politic și industrial în Europa de Est. Decizia este și un posibil semnal de alarmă pentru SUA, dacă această tendință de diversificare se va amplifica și în alte domenii (aviație, artilerie, cyber, spațiu).