Programul „Prima Casă“ e în cădere liberă, dar împrumuturile clasice explodează. Totuși creditele nu sunt prima opțiune la imobiliare

Deși programul guvernamental „Prima Casă“ pierde din popularitate, românii continuă să investească masiv în locuințe. Cererea pentru credite ipotecare standard este în creștere, alimentată de salarii mai mari și dobânzi ușor mai mici.

Creditul ipotecar renaște: românii aleg băncile, nu statul

În ciuda prăbușirii cu peste 60% a cererii pentru programul „Prima Casă“/„Noua Casă“, românii nu au renunțat la visul unei locuințe proprii. Din contră, împrumuturile pentru investiții imobiliare au crescut cu 5,2% în martie 2025 față de aceeași lună a anului trecut, semn clar că apetitul pentru proprietăți este din nou în creștere, conform BNR.

Explicația e simplă: băncile au devenit mai competitive, oferind credite ipotecare standard cu condiții mai bune decât cele guvernamentale. Astfel, programul susținut de stat a pierdut teren rapid, fiind tot mai puțin atractiv pentru noii cumpărători.

Salariile mai mari deschid drumul spre proprietate

Un factor-cheie care susține revenirea pieței de credit imobiliar este creșterea veniturilor salariale. În decembrie 2024, salariile au urcat cu 10% în București și cu 11% la nivel național față de anul precedent. Asta înseamnă mai multă putere de cumpărare și, implicit, o capacitate mai mare de accesare a unui credit pentru locuință.

La acest context favorabil se adaugă o ușoară scădere a costurilor de finanțare: dobânda anuală efectivă medie pentru creditele în lei a scăzut de la 7,9% în decembrie 2023 la 7,71% în martie 2025. Este un semnal pozitiv care, chiar dacă modest, influențează percepția celor care analizează oportunitatea de a face pasul spre achiziția unei locuințe.

Locuințele sunt mai accesibile: venitul bate rata

Indicele de accesibilitate a crescut semnificativ. Dacă în decembrie 2023 un român cu venit mediu se apropia de pragul minim pentru a-și permite un credit imobiliar, în decembrie 2024 lucrurile s-au schimbat radical. Housing Affordability Index a urcat la 1,3, ceea ce înseamnă că venitul net lunar depășește cu 30% suma necesară pentru a susține rata unui credit ipotecar tipic.

Această evoluție transformă creditul dintr-o povară într-o opțiune realistă pentru tot mai mulți români, în special în orașele mari, unde piața imobiliară este într-o efervescență constantă.

Românii, tot mai pregătiți financiar: avans mai mare, datorii mai mici

O tendință interesantă este apariția unui profil de cumpărător mai pregătit financiar. Cei care nu se află la prima achiziție vin cu un avans mai mare și un grad de îndatorare mai mic. Mai exact, debitorii care au mai avut o locuință au un grad de îndatorare median de 34,8%, comparativ cu 35,9% în cazul celor aflați la prima achiziție.

De asemenea, raportul dintre valoarea creditului și garanțiile oferite (LTV) este mai mic în cazul celor cu experiență în piața imobiliară: 63,7% față de 72,3%. Aceste date indică o strategie mai prudentă și o planificare financiară mai solidă.

Aproape jumătate dintre noii debitori care au accesat un credit imobiliar în primul trimestru din 2025 sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 30 și 40 de ani. Este generația care a acumulat deja un minim capital, are stabilitate profesională și își permite să viseze – realist – la o locuință proprie, fie ca investiție, fie ca locuință permanentă.

Doar 22% din tranzacții se fac cu credit. Restul? Din economii proprii

Cu toate acestea, majoritatea tranzacțiilor imobiliare din România se realizează în continuare din surse proprii. Doar 22,2% dintre achizițiile imobiliare în trimestrul IV 2024 au fost susținute de credite. Acest procent arată o orientare clară spre independență financiară, dar și o anumită reticență a populației în fața împrumuturilor pe termen lung.

Totuși, valoarea medie a creditelor imobiliare a crescut. În martie 2025, aceasta era de 242.000 lei – cu 11,1% mai mult decât în urmă cu doi ani.