Proiect inovator al ANIF transformă infrastructura de irigații în sursă majoră de energie verde

În fața provocărilor majore generate de schimbările climatice și necesitatea de a tranzaciționa către surse de energie mai durabile, România explorează soluții inovatoare pentru a îndeplini obiectivele stabilite la nivel european. Un proiect pilot ambițios, propus de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Energiei, își propune să redefinească infrastructura de irigații a țării, integrând-o în efortul global de combatere a schimbărilor climatice.

Proiectul pilot, finanțat din Fondul pentru Modernizare, reprezintă o abordare inovatoare prin care canalele de irigații devin nu doar elemente esențiale pentru agricultură, ci și surse de producere a energiei regenerabile. Capacitățile propuse de 230 MW și producția estimată de 5,036,635.45 MWh pe durata de viață a sistemului, deschid perspective noi asupra modului în care infrastructura agricolă poate contribui la tranziția către o economie verde. Primii pași au fost făcuți deja, în amenajarea Gălățui-Călărași, unde se vor implementa panouri fotovoltaice plutitoare pe o porțiune a canalului CA1, între stația de pompare de bază SPA 388 și Lacul Gălățui.

În lumina proiectului inovator propus de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), avantajele nu se limitează doar la transformarea infrastructurii de irigații într-o sursă activă de energie regenerabilă, ci se extind și la posibilitățile semnificative pe care ANIF le obține pentru optimizarea și îmbunătățirea propriilor operațiuni.

Odată cu instalarea panourilor fotovoltaice pe canalele de irigații, ANIF dobândește o sursă internă de energie verde și sustenabilă. Aceasta nu numai că reduce dependența de sursele tradiționale de energie, dar oferă și ANIF posibilitatea de a utiliza energia generată în scopuri proprii, cu implicații benefice asupra întregului sector agricol.

Exclusiv

08:06 • Dezvăluiri

Fostul edil al Giurgiului, Nicolae Barbu, a blocat un proiect european al ANIF de 60.000.000 de euro

Prin folosirea energiei produse în cadrul proiectului pentru alimentarea propriilor operațiuni, ANIF poate să își reducă semnificativ costurile asociate cu energia electrică. Aceasta înseamnă că bugetul de stat nu mai suportă în totalitate cheltuielile energetice necesare funcționării infrastructurii de irigatii, ci se poate baza pe resursele proprii generate în cadrul proiectului. Această autonomie energetică nu doar aduce economii financiare semnificative, dar și consolidează capacitatea ANIF de a-și îndeplini cu eficiență misiunea de a îmbunătăți funcționarea infrastructurii de irigații din țară.

Contextul legislativ european, în special Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), stabilește direcțiile clare pe care statele membre trebuie să le urmeze pentru a atinge obiectivele europene până în 2030. În acest cadru, proiectul ANIF devine o piesă crucială în angajamentul României de a intensifica eforturile pentru reducerea emisiilor și creșterea ponderii surselor regenerabile de energie.

Fondul pentru Modernizare, creat conform Directivei 2003/87/CE și Deciziei (UE) 2015/1814, devine catalizatorul acestei transformări. Obiectivele sale vizând tranziția către un sistem energetic cu emisii reduse de carbon se aliniază perfect cu direcțiile europene și reprezintă oportunitatea de a revoluționa infrastructura de irigații pentru a deveni un element-cheie în producția de energie verde, sustenabilă.

Impactul macroeconomic al proiectului este subliniat prin îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea costurilor cu energia pentru funcționarea infrastructurii de irigații. Producția locală de energie verde nu doar că va reduce dependența de sursele tradiționale, dar va genera și o creștere a activităților conexe, contribuind la crearea de noi locuri de muncă și consolidând un mediu de afaceri mai puternic.

Acest proiect nu trebuie privit doar ca o inițiativă izolată, ci ca un catalizator pentru schimbări structurale în modul în care infrastructura agricolă poate contribui la sustenabilitatea energetică. Într-o Europă aflată în căutarea soluțiilor inovatoare pentru a-și atinge țintele climatice, proiectul propus de România reprezintă nu doar o necesitate, ci și un exemplu de avangardă în domeniul tranziției energetice.