Promisiunile electorale din anii 90 devin realitate. După podul peste Dunăre, zona Galați-Brăila va avea și Aeroport

La alegerile de după 1990, politicienii din Galați și Brăila s-au întrecut în promisiuni electorale referitoare la proiecte care să scoată din izolare zona celor două orașe, cele mai multe promisiuni vizând construirea unui pod peste Dunăre, construirea unui drum expres de legătură cu Autostrada A2, construirea unui Aeroport Internațional Galați – Brăila, construirea unui monorail Brăila-Galați, dar și construirea unei zone metropolitane care să unească cele două orașe, aflate la 15 km unul de celălalt.

Zona Galați-Brăila și localitățile de pe o rază de 40 km în jurul celor două orașe reprezintă o populație de 620.000 de locuitori și fiind a doua aglomerare urbană după București, ar fi atractivă pentru investitori dacă ar avea o infrastructură rutieră de transport rapid care să o lege de București și de vestul țării. În lipsa aceste infrastructuri, rămân două foste centre industriale fără perspective.

Proiectele care ar fi scos zona din izolare au eșuat din cauza exceselor de patriotism local ale celor care conduc Brăila și Galațiul, situația conflictuală datând din perioada reorganizării administrative din 1950, când Gheorghiu Dej inclusese „Raionul Brăila” în „Regiunea Galați”. Plasarea Brăilei sub autoritatea Galațiului a dus chiar la proteste de stradă ale brăilenilor, un lucru neobișnuit în comunism și nu a fost uitată nici după 1968, când Brăila a devenit județ.

Aceste resentimente au rămas la nivelul „clasei conducătoare”. Sunt mulți brăileni și gălățeni care și-au cumpărat case în orașul vecin, care muncesc în orașul vecin, care merg la cumpărături sau să se distreze în orașul vecin.

Acum, politicienii mai tineri care conduc Primăria Galați, Primăria Brăila și Consiliile Județene Galați și Brăila, au renunțat la aceste resentimente și au început să colaboreze pentru realizarea unor proiecte comune. În acest scop au înființat împreună cu alte județe din sud-est „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru infrastructura de transport de interes strategic, în zona de Est şi Sud – judeţele Galaţi, Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa”.

Prinde contur Aeroportul Galați-Brăila

După ce proiectul podului peste Dunăre a devenit realitate, administrațiile din Galați și Brăila au accelerat demersurile pentru construirea Aeroportului Internațional Galați-Brăila, care va fi realizat în comuna gălățeană Braniștea, la distanță egală între cele două orașe.

Proiectul a fost reluat la campania pentru europarlamentare din mai 2019, când a fost prezentat de liderul PSD Galați, Dan Nica, candidat la un nou mandat de eurodeputat și ministrul transporturilor Răzvan Cuc. La vremea respectivă a fost considerată o reluare a promisiunilor electorale din anul 2000, când gălățenilor și brăilenilor li se promitea construirea unui aeroport.

Guvernul Câțu nu a dat importanță acestui obiectiv. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, afirma că „oportunitatea finanțării unui aeroport în regiunea Galați – Brăila nu este identificată în priorități” și a oferit alternativa: „finanțarea construirii acestuia poate fi efectuată din bugetele autorităților locale”.

Primarii din Galați și Brăila și președinții CJ Galați și Brăila au obținut susținerea noului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a declarat în decembrie 2021 „este nevoie de un aeroport în zona Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană după București” și au demarat colaborarea pentru construirea aeroportului. Acum, sunt în derulare procedurile de obținere a avizelor tehnice.

Zilele trecute, Autoritatea Aeronautică Civilă Română a aprobat cererea adresată de președintele CJ Galați, Costel Fotea și președintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, avizând „dezvoltarea obiectivului regional Aeroport Galați – Brăila”.

Luni, Consiliul Municipal Galați va aproba alocarea fondurilor necesare pentru participarea municipiului Galați la parteneriatul cu CJ Galați și comunele Braniștea, Smârdan și Schela, pentru realizarea proiectului „Elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Aeroportul Regional Galați – Brăila și obiectivele complementare aferente conexiunilor rutiere ale acestuia pe teritoriul UAT comunele Șendreni, Braniștea, Schela și UAT Municipiul Galați”.

În 1926, de la Aeroportul din Galați se efectuau primele curse aeriene zilnice Galați-București

Galațiul a avut aeroport civil și militar din perioada interbelică, dar a acesta a fost desființat în anii 50 la cererea URSS. Aeroportul din Galați a fost construit începând din 1921, când Majestatea Sa Regele Ferdinand a decretat de utilitate publică fondurile necesare construirii aeroportului de la Galați.

Pe lângă hangare, ateliere, rezervoare de carburanți, instalații logistice și electrice, Aeroportul Galați avea o clădire administrativă, dar și o clădire în care erau „gara”,  un bufet, casa de bilete, vama, poliţia, magazia de bagaje, etc.

În cel de al Doilea Război Mondial, la aeroportul din Galați se afla „Corpul 1 Aerian”, aici funcţionând şi o „Școală de vânătoare în picaj”, cu instructori germani. La 23 august 1944, pe aerodromul din Galaţi se aflau 249 avioane de diferite tipuri. După război, aeroportul din Galaţi era un important centru de pregătire a viitorilor piloţi. Tradiţia exista deja, pentru că din 1937 aici se înfiinţase „Școala de pilotaj pentru aviaţia civilă”.

În 1947-1948, pe Aeroportul Galaţi se efectua pregătirea practică a elevilor Școlii Militare de Aviaţie, care zburau cu aparate de tipul „IAR 27”, „IAR39” şi „IAR80”, aparate „Fleet 10G”, „Nardi 305”, iar mai târziu cu „IAK 11”, „IAK 17”, „IAK 18” și „IAK23”.

Primul beneficiar al unui zbor la Aeroportul Galați a fost un brăilean

Primul pasager care a beneficiat de serviciile „Companiei Internaţionale de Navigaţie Aeriană” a fost un brăilean. Cu câteva zile înainte de deschiderea oficială a Aeroportului Galați, ploile au afectat linia ferată Buzău-Făurei-Galaţi, care devenise impracticabilă.

Nicolae Anninos, un om de afaceri brăilean, aflat la Bucureşti trebuia să ajungă la Galaţi pentru încheierea unor tranzacţii, fiind în joc sume mari de bani. La solicitarea omului de afaceri, Ministerul de Război i-a permis să se deplaseze pe calea aerului de la Bucureşti la Galaţi. A achitat suma de 1.800 de lei şi pe 15 iunie 1926 a ajuns la Aeroportul Galați cu un avion civil „De Havilland DH 9”. Pe 24 iunie 1926 s-a deschis oficial traficul intern pe ruta Bucureşti-Galaţi.

Podul peste Dunăre, realizat după trei decenii de promisiuni electorale

Proiectul podului peste Dunăre a fost promisiune electorală la Galați de la alegerile din 1996 și a fost promis și de politicienii din Brăila începând de la alegerile din 2004.

În 2015, când a fost întocmit Masterplanul de Transport, s-a dat o nouă bătălie în „Războiul Galați-Brăila”. Fostul președinte al CJ Brăila, Gh Bunea Stancu insista pe varianta construirii podului peste Dunăre la Brăila, iar primarul de atunci al Galațiului, Marius Stan, a venit cu proiectul construirii unui tunel pe sub Dunăre la Galați. Ambele proiecte au fost trecute în Masterplan, dar nu a fost propus la finanțare niciunul.

Proiectul podului peste Dunăre a fost reluat de Guvernele Cioloș și Grindeanu, care au revizuit studiul de fezabilitate și Guvernul Tudose, care a demarat proiectul. Evident, a contat că fostul premier Mihai Tudose este brăilean și a dat un impuls decisiv construirii podului peste Dunăre.

Din punct de vedere tehnic, varianta optimă este aceea a construirii podului la Brăila, pentru că albia Dunării este cu mult mai îngustă, La Galați, albia Dunării lățimea de 950 de metri și construirea podului ar fi fost cu mult mai scumpă.

În prezent, podul este în faza montării tablierului metalic. Lucrările sunt finalizate în procent de 70% și este o certitudine că va fi finalizat în acest an.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...