Raport controversat la Salina Praid: deficiențe reale sau concluzii discutabile ale Corpului de Control

Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a finalizat verificările la Societatea Națională a Sării SA (SNS SA) și Administrația Națională «Apele Române» (ANAR), identificând numeroase deficiențe în gestionarea riscului de inundații și protecția zăcământului de sare de la Salina Praid.

Ce spune raportul

Potrivit documentului CCPM, inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid avea un caracter previzibil, dar riscul a fost subevaluat: „Riscul de inundare a spațiilor subterane ale salinei și de afectare a zăcământului a fost subevaluat și calificat constant de reprezentanții SNS SA ca nefiind un pericol iminent.”

Măsurile implementate de societate sunt descrise ca fiind temporare și reactive: „Constituite, în principal, din lucrări de întreținere cu efecte de scurtă durată sau de intervenție în regim de urgență în cazul unor avarii, fără ca acestea să cuprindă și lucrări de amenajare (din categoria lucrărilor de investiții) pentru asigurarea protecției pe termen lung a salinei.”

Raportul mai relevă că SNS SA a avut fonduri suficiente pentru investiții în perioada 2021-2024, dar acestea nu au fost utilizate: „Investițiile realizate la nivelul SNS SA […] au fost considerabil sub nivelul sursei de finanțare a investițiilor și mai mici decât cheltuielile cu investițiile aprobate prin hotărâri de Guvern.”

21:49, 12.09.2025 • Mediu

Ministrul Mediului l-a demis pe directorul Apelor Române și anunță reformă totală

12:02, 05.08.2025 • Dezvăluiri

Trei luni de la dezastrul de la Praid: Salina închisă. 50 de case evacuate. 131 de șomeri. 40.000.000 mc de saramură. Niciun vinovat!

De asemenea, planurile de încetare a activității minelor vechi, elaborate încă din 2006, nu au fost puse în aplicare: „Trebuia efectuată impermeabilizarea zonei minelor vechi, în vederea reducerii volumului de apă infiltrată în subteran […] lucrări care nu au fost executate până la inundarea spațiilor subterane ale Salinei Praid.”

Raportul critică și neregulile în executarea lucrărilor hidrotehnice și ignorarea recomandărilor experților: „Lucrări hidrotehnice realizate de SNS SA în perioada 2012-2016 […] nu au fost recepționate în conformitate cu dispozițiile legale […] La nivelul SNS SA nu au fost luate în considerare recomandările formulate în cuprinsul unei expertize tehnice realizate ca urmare a unor evenimente înregistrate în anul 2022 […] În 2024 au fost apreciate ca necesar a fi efectuate, rămânând în 2025 la stadiul de deziderat.”

Evenimentele critice din 2024 și 2025 au evidențiat răspunsul întârziat și lipsa coordonării interinstituționale: „Nu a fost activat organismul instituit prin lege, respectiv Consiliul interministerial al apelor […] Evenimentul din data de 18.04.2024 a reconfirmat pericolul major manifestat prin dizolvarea sării și infiltrarea apei pârâului Corund în subteran.”

Contractul pentru lucrări de eliminare a infiltrațiilor a fost semnat tardiv: „La data de 13.05.2025, […] a fost încheiat, tardiv, un contract de proiectare și execuție lucrări «pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia pârâului Corund în subteranul Salinei Praid» […] scopul lucrărilor contractate […] a devenit imposibil de realizat.”

Raportul critică și evaluarea incompletă a riscurilor realizată de ANAR și activitățile turistice desfășurate fără aprobare: „Caracterul incomplet al evaluării riscurilor a reieșit din faptul că planificarea măsurilor și stabilirea priorității s-au raportat exclusiv la riscul de inundație […] Activitățile de turism desfășurate de SNS SA în golurile miniere amenajate s-au derulat fără aprobarea ANRMPSG […]”

Raportul include recomandări pentru ministerele și autoritățile implicate, printre care revizuirea legislației, atragerea răspunderii pentru conduita SNS SA și întărirea mecanismelor de control.

Critica raportului

Deși raportul CCPM documentează deficiențe reale, există câteva inadvertențe și aspecte care ridică semne de întrebare:

1. Previzibilitate vs. subevaluarea riscului: raportul afirmă că fenomenul era previzibil, dar SNS SA nu îl considera iminent. Această ambiguitate reduce claritatea privind responsabilitatea concretă.
2. Fonduri disponibile vs. capacitate de implementare: raportul critică subdimensionarea lucrărilor, dar recunoaște că fondurile erau disponibile. Nu explică motivele concrete pentru care investițiile nu au fost realizate.
3. Recomandările neexecutate: criticile legate de ignorarea expertizei din 2022 sunt ambivalente, deoarece acele evenimente nu constituiau cauze directe ale dezastrului din 2025.
4. Context instituțional limitat: raportul pune accent pe lipsa de reacție a ANAR și ANRMPSG, dar nu detaliază constrângerile legale și administrative care puteau limita acțiunile SNS SA.
5. Turism în golurile miniere: SNS SA este criticată pentru lipsa aprobării, dar ANRMPSG a întârziat emiterea instrucțiunilor tehnice necesare, ceea ce nu este clar atribuit în raport.

Este important de menționat că raportul Corpului de control al prim-ministrului reflectă evaluarea și concluziile acestuia, dar cei care compun corpul de control nu sunt neapărat specialiști în exploatări miniere sau hidrotehnică, și, uneori, mecanismele de control pot genera identificarea unor „țapi ispășitori” pentru a atribui responsabilități în ierarhia politică.
Salrom și Administrația Apele Române au transmis numeroase adrese către Guvern înainte de producerea evenimentului, semnalând riscurile și necesitatea unor intervenții. În contextul infrastructurii și resurselor disponibile, există limite obiective ale măsurilor care puteau fi realizate anterior dezastrului, ceea ce sugerează că responsabilitatea nu poate fi evaluată simplist doar prin prisma raportului CCPM.