Raport dur al SUA: România, un risc major pentru afaceri din cauza corupției și instabilității legislative

Creștere economică slabă și vulnerabilități macroeconomice

Economia României a înregistrat o creștere mai lentă în 2024 comparativ cu anul precedent: „Recent, economia românească a crescut cu mai puțin de 1% în 2024, comparativ cu 2,5% în 2023.” Inflația, deși moderată, rămâne ridicată: „Inflația anuală s-a moderat de la 10,4% în 2023 la 5,6% în 2024, dar rămâne peste intervalul țintă al Băncii Naționale a României.” Raportul subliniază că absorbția eficientă a fondurilor europene este esențială pentru creșterea economică, dar birocrația poate reduce impactul acestora: „Constrângerile birocratice privind capacitatea administrativă de a aplica pentru fonduri UE, precum și de a le absorbi și implementa, pot diminua impactul Planului Național de Redresare și Reziliență.”

Instabilitate legislativă și reglementări imprevizibile

Investitorii se confruntă cu modificări frecvente ale legislației și fiscalității: „Legislația fiscală este revizuită frecvent, adesea fără o evaluare bazată pe date sau dovezi privind impactul asupra afacerilor și economiei.” Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil: „Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil la modificări frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv privind taxele, care pot modifica peisajul economic într-un mod imprevizibil.”

Birocrație și capacitate administrativă redusă

Procedurile administrative complicate și lente reprezintă o piedică majoră: „Investitorii străini semnalează timpul excesiv necesar pentru obținerea autorizațiilor de construire, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor și racordărilor la utilități.” Deși ARICE facilitează accesul la autorități, documentele oficiale sunt disponibile în principal în limba română: „Zonele ce necesită îmbunătățiri includ disponibilitatea tuturor documentelor de înregistrare pentru descărcare online în limba engleză.”

Guvernanța întreprinderilor de stat și privatizarea ineficientă

Privatizările mari au stagnat, iar guvernanța SOE a fost slab aplicată: „Guvernele succesive au slăbit aplicarea codului de guvernanță corporativă al întreprinderilor de stat prin numirea de manageri interimari pe termen scurt pentru a ocoli cerințele de conducere prevăzute de cod.” În 2024, guvernul a lansat AMEPIP pentru monitorizarea performanței SOE: „Guvernul român a lansat Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor de Stat (AMEPIP) pentru a monitoriza și evalua performanța SOE pe baza legislației de guvernanță corporativă consolidată.”

09:52, 17.09.2025 • ECONOMIE

Cristian Erbaşu, președintele CAIR, avertizează: Birocrația statului împinge firmele românești la limita supraviețuirii

13:01, 16.09.2025 • ACTUALITATE

Noile buletine electronice, blocate în birocrație

Corupție și influența politică

Chiar dacă România a făcut progrese în combaterea corupției, problema persistă: „România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă.” Interesele politice prevalează adesea asupra practicilor de afaceri: „Guvernele din România au permis în mod repetat ca interesele politice sau imperativele bugetare să prevaleze asupra practicilor de afaceri acceptate, în moduri dăunătoare intereselor investitorilor.”

Sistemul juridic și predictibilitatea deciziilor

Judecătorii au experiență limitată în economie și drept comercial: „Judecătorii au, în general, experiență limitată în funcționarea unei economii de piață, metodele de afaceri internaționale, drepturile de proprietate intelectuală sau aplicarea legislației comerciale și a celei privind concurența din România.” Inconsistența jurisprudenței și aplicarea incompletă a hotărârilor judecătorești reprezintă un risc major: „Inconsistența și lipsa de predictibilitate în jurisprudența instanțelor sau în interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și autohtoni.”

Fiscalitate și taxe speciale

Taxele speciale și reglementările imprevizibile afectează profitabilitatea: „Taxa pe profituri neprevăzute, instituită în 2018 și modificată în 2022, se aplică atât producătorilor de gaze naturale onshore, cât și offshore… Guvernul a impus o taxă pe profiturile producătorilor de gaze și energie electrică.” În decembrie 2024, a fost instituită și taxa pe construcții: „În decembrie 2024, guvernul a instituit o taxă specială de 0,5% din valoarea netă a construcțiilor private onshore.”

Screeningul investițiilor străine

Investițiile în sectoare strategice sunt supuse aprobărilor guvernamentale: „Amendamentele la legea privind screeningul investițiilor străine, adoptate în decembrie 2023, au extins cerințele de screening pentru investitorii UE și au instituit o taxă de depunere de 10.000 euro.” Procedurile pot întârzia implementarea proiectelor majore.

Competitivitate și piața muncii

Raportul Comisiei Europene evidențiază deficiențe în competitivitate și lipsă de forță de muncă specializată: „Raportul a constatat, de asemenea, necesitatea abordării provocărilor legate de vulnerabilitățile macroeconomice, competitivitate și deficitul de muncă/calificări.”

Probleme în achizițiile publice

Sistemul de achiziții publice rămâne opac: „Transparența, concurența și eficiența în procesele de achiziții rămân problematice. Raportul CE pentru 2024 privind România a menționat procentul ridicat de oferte unice, atribuiri directe, oferte nereușite și criterii de atribuire bazate doar pe preț indicând lipsa de concurență pe piața achizițiilor publice.”

Insolvențe și falimente

Deși legislația permite reorganizarea și lichidarea, aplicarea ei poate fi lentă și părtinitoare: „Investitorii și creditorii s-au plâns că lichidatorii uneori nu au stimulentul de a accelera procedurile de lichidare și că, în unele cazuri, deciziile lor au servit interese externe bine definite.”

Politici industriale

Statul român continuă să ofere investitorilor facilități fiscale și programe de ajutor de stat, inclusiv în zonele libere de comerț sau prin fonduri europene. Totuși, implementarea acestor măsuri ridică probleme. Potrivit raportului, „guvernul rămâne restant la rambursarea reducerilor fiscale promise unor companii străine, de exemplu, în industria filmului”.

Sistemul de certificate verzi, parte a Legii energiei regenerabile, a fost supus unor modificări repetate: amânarea eliberării certificatelor și reducerea cotei obligatorii au creat „instabilitate în climatul investițional pentru energie verde”. În plus, accesarea fondurilor europene este adesea greoaie: „finanțarea proiectelor necesită cofinanțare inițială din partea investitorului, iar procedurile birocratice și lente pot întârzia implementarea”.

Proprietate și cadastru

Incertitudinea juridică asupra proprietății terenurilor rămâne un obstacol major. Registrul de cadastru și publicitate imobiliară acoperă doar 63,5% din terenurile urbane, ceea ce poate crea dificultăți în achiziții și dezvoltare. Raportul notează că „informațiile incomplete și inexacte pentru proprietatea terenurilor continuă să pună probleme investitorilor”.

Mai mult, legislația privind terenurile agricole impune restricții pentru investitorii străini: „legislația adoptată în toamna anului 2020 a introdus limitări suplimentare pentru achiziția terenurilor agricole de către investitori străini”, reducând astfel oportunitățile investiționale în acest sector.

Corupție și guvernanță

Deși România a făcut pași importanți în combaterea corupției, fenomenul rămâne răspândit. Între 2022 și 2025, „9.635 de cazuri penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție”. Percepția publică și cea a mediului de afaceri este negativă: „94% dintre oamenii de afaceri consideră că corupția este răspândită, iar 59% cred că funcționarii favorizează membri ai familiei sau prieteni”.

Birocrația și schimbările frecvente în legislație adaugă incertitudine. Eurobarometrul din 2024 arată că „93% dintre companii se plâng de legislația și politicile care se schimbă rapid”, ceea ce afectează planificarea și investițiile pe termen lung.

Sectorul public și companiile de stat

Privatizarea companiilor de stat a încetinit considerabil după 2014, iar statul utilizează adesea profitul acestora pentru acoperirea bugetului. Raportul subliniază că „succesivele guverne au recurs la distribuirea dividendelor companiilor de stat pentru creșterea veniturilor bugetare”.

Numirile discreționare în consiliile de administrație și managementul interimar reduc performanța SOE-urilor, chiar dacă reformele recente au creat agenția AMEPIP pentru monitorizarea performanței. „Dispozițiile pentru numirile interimare și discreționare au limitat eficiența și eficacitatea companiilor de stat”, notează raportul.

Piața muncii

România se confruntă cu un deficit de forță de muncă calificată, mai ales în IT și sănătate, agravat de emigrația tinerilor și de calitatea scăzută a educației primare și secundare. „Multe dintre cadrele universitare, în special din zonele rurale, sunt insuficient pregătite pentru universitate, ceea ce agravează lipsa de personal calificat în sectoarele cheie”.

Taxarea ridicată a muncii (42,8% din costurile totale) afectează competitivitatea companiilor, iar aplicarea inconsistentă a legislației salariale creează incertitudine. Mai mult, încă există rapoarte privind „muncă forțată și exploatarea minorilor”, iar rata de angajare a populației active este sub media OECD, 63% comparativ cu 69%.

Sectorul financiar și investițiile

Piața de capital românească este conformă standardelor europene, iar Banca Națională a României supraveghează sectorul bancar și piețele de capital. Cu toate acestea, fondurile de pensii românești nu pot investi în active din afara UE/EEA, limitând diversificarea. „Rambursările și decontările fondurilor europene sunt adesea lente, afectând fluxul de numerar pentru investitori”, conform raportului.

Mediul de reglementare și stabilitatea politică

Schimbările frecvente în legislație și procedurile birocratice rămân obstacole importante pentru investitori. „Evenimente politice, cum ar fi alegerile anticipate, pot întârzia reformele fiscale și legislative, afectând planificarea pe termen lung a proiectelor investiționale”, se menționează în raport. Capacitatea limitată a instituțiilor publice în implementarea rapidă a reformelor completează tabloul unui mediu de afaceri provocator.

638719_2025-Romania-Investment-Climate-Statement