Raport dur pentru CEC Bank: gestionare catastrofală a creditelor neperformante și pierderi masive pentru stat

Curtea de Conturi a României a finalizat un audit de conformitate ad-hoc la CEC Bank SA, banca de stat cu un istoric de peste 150 de ani, care a vizat strict modul în care instituția a gestionat executarea silită a creanțelor rezultate din credite neperformante acordate de sucursala Giurgiu. Raportul, destinat Parlamentului României, Ministerului Finanțelor Publice și societății civile, a scos la iveală deficiențe semnificative în monitorizarea proceselor de creditare și executare silită, cu efecte directe asupra capacității băncii de a recupera sume importante.

CEC Bank SA, înființată în 1864 ca instituție de economii și reorganizată în 1996 ca societate bancară pe acțiuni, are ca unic acționar Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. Banca desfășoară activități de intermediere monetară, emitere și administrare de mijloace de plată, tranzacționare pe piețele financiare și contractare de credite de consum și ipotecare. Conducerea instituției se realizează prin Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Administrație și Comitetul de Direcție, iar monitorizarea activităților este asigurată prin proceduri interne și reglementări aprobate de Banca Națională a României.

Executarea silită a creanțelor: probleme structurale majore

Auditul Curții de Conturi a evidențiat că, în cazul unui credit de tip „linie de credit revolving” acordat unei persoane juridice, banca a înregistrat nereguli grave în derularea procedurilor de executare silită. Potrivit raportului:

„Banca nu a inclus în cererea de executare silită toate garanțiile personale ale debitorului care se regăseau în structura garanțiilor constituite, diminuând în acest mod capacitatea de recuperare a creanței.”

07:12 • Dezvăluiri

Institutul Fundeni, campionul achizițiilor fără reguli: contracte cu dedicație, fragmentări artificiale și control financiar uitat la sertar

06:59, 20.11.2025 • Dezvăluiri

Raport dur pentru urmașii lui Ionel Arsene: investiții blocate și fonduri publice gestionate defectuos la CJ Neamț

Curtea de Conturi a constatat că executorul judecătoresc nu a introdus în cererea de încuviințare a executării toate garanțiile personale, iar banca nu a monitorizat corespunzător aceste proceduri. Mai mult, nu a fost inițiată acțiunea de angajare a răspunderii personale a administratorului debitoarei, deși legea și contractul permiteau acest demers.

„Executarea silită a garanțiilor personale s-a efectuat în afara cadrului încuviințat de instanță, o eventuală contestare putând anula demersul,” avertizează raportul.

A rezultat astfel diminuarea semnificativă a capacității de recuperare a creanțelor.

Reevaluarea bunurilor puse în garanție: 88 de termene fără succes

Auditul a scos în evidență deficiențe majore în reevaluarea bunurilor puse în garanție. Într-un contract de credit destinat finanțării activității curente, între aprilie 2013 și mai 2025, banca, prin executorul judecătoresc, a organizat 88 de termene de licitații publice fără oferte sau participanți.

„Contrar prevederilor procedurii interne, banca nu a respectat termenul maxim de 12 luni pentru reevaluarea activului debitorului, iar valorile rezultate nu au fost transmise executorului pentru actualizarea prețului de pornire a licitațiilor ulterioare.”

Consecință: risc major de subevaluare a activului și pierdere a potențialului de recuperare a creanței, cu impact direct asupra fluxului de numerar al băncii și asupra riscului de pierdere a fondurilor statului român, acționar unic.

Portofoliu de garanții incomplet și credite derulate practic negarantate

Auditul relevă că, într-un contract pentru capital de lucru, banca nu a solicitat completarea portofoliului de garanții până la o valoare acceptabilă, deși debitorul nu și-a respectat obligațiile asumate. Contractul prevedea posibilitatea declarării exigibilității anticipate, dar banca nu a utilizat această clauză.

„Creditul s-a derulat practic negarantat în limitele aprobate. Consecința neconformității constatate o reprezintă diminuarea semnificativă a capacității de recuperare a creanței prin pierderea principalei garanții asiguratorii,” se arată în raport.

Astfel, avem de a face cu o monitorizare inadecvată a modului de derulare a creditului, cu riscuri financiare directe pentru bancă și pentru stat.

Deficiențe în executarea silită împotriva avalistului

Un alt caz problematic vizează un bilet la ordin avalizat de o persoană fizică străină, folosit ca garanție pentru o linie de credit revolving. Curtea a constatat că, deși instanța a aprobat executarea silită, procedura nu s-a pus în practică, din lipsa informațiilor concrete în cererea depusă la executor.

„Există deficiențe privind modul de selectare și acceptare a garanțiilor asiguratorii, în special biletele la ordin, diminuând capacitatea de recuperare a creanței băncii,” se arată în raport.

Acestea au dus la diminuarea capacității băncii de a recupera creanța și expunerea la litigii suplimentare.

Întârzieri majore în demararea executării silite

Auditul a mai relevat întârzieri semnificative în procedurile de executare silită pentru credite de nevoi personale. Într-un exemplu concret, banca a aprobat procedura la 26 februarie 2024, dar cererea efectivă a fost depusă la executor 04 martie 2025, la 372 de zile distanță, față de termenul maxim de 90 de zile prevăzut de normele interne.

„Întârzierea procedurii poate genera riscul de diminuare a averii debitorului sau garantului, afectând eficacitatea procesului de recuperare,” subliniază raportul Curții de Conturi.

Această întârziere reprezintă un risc semnificativ de pierdere a valorii garanțiilor și a sumelor de recuperat, afectând indicatorii financiari ai băncii.

Cauza principală: monitorizare deficitară

Curtea de Conturi consideră că toate neregulile au ca rădăcină monitorizarea inadecvată a procedurilor interne, inclusiv derularea creditelor și executarea silită a creanțelor. Consecințele sunt multiple:

• pierderi financiare potențiale pentru bancă și stat,
• diminuarea garanțiilor reale și personale,
• întârzieri semnificative în recuperarea creanțelor,
• expunere la riscuri juridice și contestări judiciare.

Raportul subliniază că, fără remedieri urgente, aceste probleme pot afecta stabilitatea financiară a instituției și capacitatea statului de a-și proteja patrimoniul.

Recomandări ale Curții de Conturi

Curtea a propus măsuri concrete pentru prevenirea repetării acestor deficiențe:

1. Revizuirea cadrului de reglementare intern și instituirea de controale interne eficiente pentru prevenirea deficiențelor.
2. Monitorizarea activă a procedurilor de recuperare a creanțelor, inclusiv pentru debitorii aflați în insolvență.
3. Determinarea prejudiciilor create de angajați și recuperarea acestora prin măsuri legale.
4. Clarificarea termenelor interne pentru demararea executării silite și reevaluarea bunurilor puse în garanție.
5. Actualizarea manualului de garanții, astfel încât banca să accepte doar instrumente valorificabile legal, inclusiv bilete la ordin.

Curtea a recomandat și stabilirea responsabilităților individuale ale angajaților care nu au respectat procedurile interne, pentru a preveni repetarea situațiilor similare.