Răsturnare de situație în energie: Peste 30 de parlamentari vor să „re-legalizeze” termocentralele pe cărbune în România

Un grup transpartinic format din peste 30 de parlamentari, provenind de la patru formațiuni politice, dintre care trei se află la guvernare, susține un proiect de lege care propune o schimbare majoră de direcție în politica energetică a României. Potrivit unui draft introdus recent pe circuitul parlamentar și analizat de Profit.ro, aceștia propun „re-legalizarea” construirii și punerii în funcțiune de noi termocentrale pe cărbune în România, în anumite situații specifice.

Textul inițiativei legislative este formulat într-un mod ambiguu, lăsând deschisă nu doar posibilitatea construirii unor noi capacități de producție de energie electrică pe bază de cărbune, ci și menținerea exploatărilor miniere carbonifere existente. Acestea se află în prezent sub un calendar strict de închidere, însă noua lege ar putea permite chiar și aprobarea de principiu a deschiderii unor mine noi.

Energie: OUG-ul decarbonării, modificat prin excepții

În forma sa actuală, legislația națională în vigoare, respectiv OUG nr. 108/2022, care transpune angajamentele asumate de România față de Uniunea Europeană în materie de decarbonizare, prevede explicit că „se interzice punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit sau huilă”. Singura excepție actuală se referă la unitățile autorizate anterior intrării în vigoare a actului normativ.

Draftul de lege introdus acum în Parlament adaugă o listă extinsă de excepții de la această interdicție. Acestea ar permite, în practică, autorizarea unor noi centrale pe cărbune în condiții speciale, care ar urma să fie stabilite prin acte administrative ulterioare.

13:12, 01.02.2026 • ECONOMIE

Mulțumiri către România după blackout-ul din Republica Moldova. „Suport amplu” în criza de pe 31 ianuarie

22:18, 20.01.2026 • SOCIAL

Ce consumă cel mai mult curent în casă. Lista electrocasnicelor „grele” din factură

Totodată, proiectul stipulează că „se permite explorarea și exploatarea de lignit, antracit, turbă sau huilă în scop neenergetic”. Această prevedere vizează producerea, furnizarea și comercializarea resurselor destinate unor industrii precum cea farmaceutică, medicală, alimentară, textilă, de construcții sau chimică, formulare care extinde semnificativ aria activităților miniere admise.

Punerea în funcțiune a noilor capacități pe cărbune ar urma să fie condiționată de respectarea obligatorie a celor mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques – BAT), definite de Directiva UE privind emisiile industriale drept stadiul cel mai avansat și eficient al tehnologiilor capabile să reducă impactul asupra mediului.

Aviz obligatoriu de la CSAT și regim preferențial

Un aspect cheie al propunerii legislative este implicarea directă a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Potrivit expunerii de motive, emiterea licențelor și a permiselor pentru prospectarea și punerea în funcțiune de noi capacități de producere a energiei pe bază de cărbune ar fi condiționată de obținerea unui aviz conform din partea CSAT.

Acest aviz ar trebui să includă o analiză detaliată privind încadrarea proiectului în excepțiile prevăzute de lege și ar urma să fie emis într-un termen rapid, de 30 de zile calendaristice de la solicitare. Mai mult, noilor capacități de producție pe cărbune nu li s-ar aplica limitările tehnice, financiare și de reglementare impuse centralelor existente aflate în curs de închidere.

Principalul inițiator al proiectului de lege este fostul ministru PNL al Energiei, Sebastian Burduja, care ocupă în prezent funcția de consilier onorific al premierului Ilie Bolojan. Burduja este și semnatarul expunerii de motive. Inițiativei i s-au alăturat alți 28 de parlamentari PNL, cinci de la PSD, unul de la UDMR și un parlamentar din opoziție, de la AUR.

Demersul legislativ vine pe fondul modificărilor recente operate de Guvern în decembrie 2025, când legislația privind decarbonarea a fost ajustată prin ordonanță de urgență. Această măsură a survenit după negocieri cu Comisia Europeană pentru amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune, cauzată de întârzierile majore ale proiectelor de înlocuire de la Complexul Energetic Oltenia, unde centralele pe gaze sunt mult în urma calendarului convenit cu Bruxelles-ul.