Războiul din Iran: De ce Rusia nu vine în ajutorul Teheranului?

Regimul iranian asediat, cu foarte puțini aliați internaționali, s-a bazat pe sprijinul Moscovei în contextul atacurilor americane și israeliene în curs, dar până acum a fost profund dezamăgit, scrie DW.

La doar câteva ore după ce bombele israeliene și americane au început să lovească Teheranul sâmbătă, Rusia a emis o declarație tranșantă, reprezentantul permanent al țării la ONU, Vassily Nebenzia, calificând atacul drept un „act neprovocat de agresiune armată împotriva unui stat membru suveran și independent al ONU”.

Moscova este unul dintre puținii, dar cei mai loiali aliați ai Teheranului, iar o posibilă prăbușire a regimului iranian ar putea reprezenta un șoc pentru interesele sale geopolitice și economice. Atunci de ce nu a intervenit pentru a veni în ajutorul Teheranului?

Parteneriatul Rusia-Iran

Moscova și Teheranul cooperează în mai multe proiecte economice vitale pentru Rusia, a declarat pentru DW Nikita Smagin, expert independent, cu sediul în Azerbaidjan, specializat în Rusia și Orientul Mijlociu.

16:56 • Internațional

SUA și Israelul au lovit Iranul: sateliții dezvăluie pagube uriașe în porturi și baze nucleare FOTO

15:31 • Internațional

O rachetă balistică lansată din Iran, interceptată de apărarea aeriană NATO în Turcia

„Coridorul de transport Nord-Sud este unul dintre ele — mai ales după ce Rusia a fost izolată de rutele sale tradiționale de tranzit în urma invaziei totale a Ucrainei, începută în februarie 2022”, a explicat el.

Rusia, India și Iran au semnat acordul pentru această rețea multimodală de 7.200 de kilometri în 2000, care urma să treacă și prin Azerbaidjan. Potrivit think-tank-ului Gulf Research Center, cu sediul în Arabia Saudită, 75% din proiect a fost deja finalizat.

Iranul a fost, de asemenea, crucial pentru Rusia din punct de vedere militar — nu în ultimul rând prin furnizarea așa-numitelor drone Shahed începând cu 2023. Dronele au schimbat în mare măsură cursul războiului din Ucraina, a declarat Julian Waller, analist în cadrul Programului de Studii asupra Rusiei de la think tank-ul american Center for Naval Analyses (CNA).

„Iranul a fost util efortului de război rus, chiar dacă producția dronelor a fost în mare parte internalizată în Rusia, ceea ce le-a îmbunătățit designul”, a spus Waller pentru DW.

Se raportează, de asemenea, că Rusia a împărtășit informații de intelligence cu Iranul și a trimis rachete și muniție la Teheran.

„Parteneriatul dintre Rusia și Iran nu se bazează însă pe ideologie — politicienii ruși nu au o simpatie deosebită pentru Iran”, a subliniat Smagin, „dar consideră Teheranul un partener strategic de încredere, deoarece ambele țări sunt supuse sancțiunilor internaționale — spre deosebire de Turcia sau Egipt, care ar putea să înceteze comerțul cu Rusia dacă sunt presate de Occident”, a explicat el.

Gregoire Roos, director pentru Europa și Rusia la think tank-ul londonez Chatham House, consideră că Teheranul a devenit, într-o anumită măsură, mentorul Moscovei. „Iranul are o experiență semnificativă în ocolirea sancțiunilor internaționale de mulți ani și a oferit Rusiei sfaturi despre cum să le eludeze”, a declarat el pentru DW.

Calcul greșit al Iranului?

Cu toate acestea, experții par să fie de acord că Rusia este puțin probabil să intervină activ în războiul în curs dintre SUA, Israel și Iran.

„Cele două țări nu sunt aliate defensive”, a spus Waller. Aceasta ar putea fi și rezultatul unui pact informal de neagresiune pe care Rusia l-ar avea cu Israelul, susțin unii analiști.

Potrivit lui Mojtaba Hashemi, expert în relații internaționale și analist politic, Teheranul se aștepta totuși la „sprijin politic și militar tangibil” din partea Moscovei. „Acesta ar fi inclus cooperare tehnico-militară extinsă, schimb de informații de intelligence și transmiterea unui mesaj clar de descurajare către inamicii săi — nu doar sprijin verbal”, a declarat specialistul pentru DW, adăugând că regimul iranian și-a făcut calculele greșit.

„Rusia și China au probleme mai mari de rezolvat. Sprijinul lor a fost același tip care, până acum, a furnizat Republicii Islamice multe arme și mijloace de reprimare”, a spus Hashemi.

Mohammad Ghaedi, lector la George Washington University, consideră însă că lipsa sprijinului din partea Rusiei nu a venit ca o surpriză pentru liderii iranieni. „Scepticismul față de Moscova a existat de mult timp în Teheran. După cum a spus fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad, ‘Rusia a trădat mereu națiunea iraniană’, iar președintele Masoud Pezeshkian, după războiul de 12 zile (iunie 2025), a remarcat că ‘țările pe care le consideram prietene nu ne-au ajutat în timpul războiului’”.

Avantaje și riscuri pentru Moscova

Un război prelungit în Iran ar putea aduce Moscovei anumite beneficii, susține Gregoire Roos de la Chatham House. „Oxigenul mediatic pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-ar subția, pentru că toată atenția s-ar concentra pe Iran și pe riscul de escaladare”, a explicat el.

„În plus, Washingtonul nu și-ar permite să susțină un alt front din perspectiva sprijinului diplomatic și militar — iar ierarhia priorităților se va îndrepta, evident, spre Orientul Mijlociu”, a adăugat el.

Există și potențiale avantaje economice pentru Rusia. Iranul a închis în mare parte Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazul lumii, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la resurse energetice.

„Dacă prețurile la petrol și gaze rămân ridicate pentru câteva luni sau chiar un an, acest lucru ar fi un beneficiu major pentru Rusia, exportatoare de petrol și gaze”, a spus Julian Waller de la think tank-ul CNA, adăugând că Kremlinul ar putea astfel să reducă taxele interne folosite pentru finanțarea războiului.

Totuși, o eventuală prăbușire a regimului iranian ar reprezenta un eșec major pentru poziția Rusiei, care își dorește să se prezinte ca o mare putere, subliniază Roos. „Rusia a făcut parte dintr-un grup de țări — inclusiv Iran, Siria și China — care au ca obiectiv înlocuirea ordinii mondiale conduse de Occident cu una multipolară”, a explicat el.

„Însă acest grup nu s-a micșorat niciodată atât de rapid, ceea ce înseamnă o pierdere semnificativă de influență pentru Rusia în așa-numita sa zonă de influență eurasiatică”, a adăugat Roos.

Va continua alianța Rusia-Iran?

Hashemi consideră că lipsa sprijinului din partea Rusiei ar putea slăbi legăturile cu Iranul.

„Rusia și China au folosit în mare măsură Iranul ca pe o monedă de schimb geopolitică cu Occidentul. Dacă regimul actual se va slăbi și mai mult, Moscova va căuta probabil garanții de la următorul guvern iranian, în loc să investească într-o structură în colaps. China urmărește, de asemenea, concesii de la următorul guvern pentru a-și menține cel puțin o parte din influență. Totuși, ambele știu că relațiile Iranului cu ele după Republica Islamică vor fi foarte diferite”, a explicat expertul.

Ghaedi, de la George Washington University, consideră că regimul iranian actual va dori totuși să mențină legături strânse cu Moscova, având în vedere relațiile tensionate cu Occidentul. „Teheranul este puțin probabil să riște să piardă acest parteneriat, mai ales că Rusia deține drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU.”