Realitate dramatică: Spitalele cu pacienți Covid, sub amenințarea incendiilor! Cele mai multe nu au aviz de securitate la incendiu!

Între 14 noiembrie 2020 – 11 noiembrie 2021, s-au înregistrat 11 incendii în spitale care tratează pacienți Covid, începând cu drama de la Piatra Neamț,  unde au murit zece pacienți și terminând cu cel mai recent de la Spitalul suport covid din Ploiești, unde 2 pacienți au fost carbonizați.

Cele mai expuse acestor drame sunt spitalele care tratează pacienți Covid care au nevoie de terapie cu oxigen. Specialiștii cărora le-am cerut opiniile legate de temerile lor și de riscul care persistă în plin val patru au opinii asemănătoare: clădiri vechi, instalații electrice depășite, personal medical extenuat. Pe acest fond, de medicină în condiții de război, cu majoritatea spitalelor care funcționează fără avize, oricând se poate declanșa un incendiu.





”Nimeni nu s-a gândit că vom avea nevoie de atâtea surse de oxigen active în același timp”

Prof. dr. Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), declară că, ”din primul moment când am început să avem pacienți Covid, am avut și avem o teamă”.

Sunt factori umani controlabili mai mult sau mai puțin și factori materiali, de infrastructură, mai mult sau mai puțin controlabili, subliniază prof. Cîrstoiu. Nimeni nu s-a gândit că vom avea nevoie de atâtea surse de oxigen active în același timp. Când apare un hiatus oricând este posibil un episod nefericit.

Și când spun hiatus vorbesc despre manipulare, monitorizare, delăsare din partea personalului. Pacienții aceștia au nevoie de monitorizare continuă. Riscurile sunt foarte mari. Noi avem aproximativ 350 de pacienți Covid pe surse de oxigen, care trebuie monitorizați permanent, în condițiile în care personalul medical este extenuat fizic și psihic.

Dar toată lumea este vigilentă. Am organizat zone pentru pacienții Covid, cu instalații de oxigen noi, la zi, dar repet, nu poți să controlezi totul, remarcă managerul SUUB.

Mulți pacienți, cantitate mare de oxigen, infrastructură veche

Infrastructura este veche, cantitatea de oxigen folosită este foarte mare și este administrată unui mult mai mare de pacienți, în același spațiu. În plus, folosim mai multe aparate conectate la același prize  În aceste condiții, evident, există pericolul unui incendiu, spune conf. dr. Voichița Lăzureanu, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Victor Babeș” Timișoara.

Clădirea Institutului ”Marius Nasta” are peste 100 de ani

Managerul Institutului, șef de lucrări Beatrice Mahler, mărturisește că zi și noapte trăiește cu teama de incendiu. Pentru a face față numărului foarte mare de pacienți Covid a achiziționat ventilatoare. În această vară, toate au fost reparate, cu sume foarte mari, deși erau în garanție. Dar cauza utilizării excesive, perioade lungi oricând puteau să cedeze. Managerul Institutului are proiecte de modernizare, dar stau în sertare, deoarece nu are finanțarea necesară. Dorința cea mai mare este vină cât mai repede ziua când nu va mai fi nevoie de paturi suplimentare pentru pacienți Covid. Clădirea Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București are peste 100 de ani”. Avem nevoie de spitale noi”, subliniază dr. Mahler.

”Facem medicină în condiții de război”  

Prof. dr. Sorin Rugină, medic primar boli infecțioase, Constanța, face o radiografie amplă a situației din spitalele și secțiile de boli infecțioase aflate în linia întâi în lupta cu covid. Spitalele de boli infecțioase erau pregătite și au fost modernizate cu fonduri externe și au făcut față provocărilor legate de gripa aviară , gripa porcină etc.

În prezent, însă  ele au fost lăsate să facă unei provocări imense: cu aceeași capacitate să trateze pacienți cu covid într-un foarte număr mare, fără a se pune în siguranță instalațiile de oxigeno-terapie. Toate clădirile acestor spitale sunt vechi și  majoritatea funcționează fără avize de securitate la incendiu.

ISU impune măsuri care, practic, nu pot fi implementate în aceste spitale vechi. Din 183 de spitale, doar 3 au reușit să aplice măsurile cerute de ISU, semnalează prof. dr. Rugină.

La ora actuală, se face medicină în condiții de război. Trebuie să fim practici, nu cu măsuri nerealizabile. E nevoie de o coordonare centralizată pentru că este vorba de o problemă de sănătate publică și nu de decizii de la centru, care să fie aplicate de primării, de consilii județene, cu o birocrație imensă.  Oricând și în orice spital de infecțioase există pericolul unui incendiu.

Profesăm în spitale vechi

Prof dr. Maria Dorobăț de la Spitalul de Boli Infecțioase Iași aduce în discuție riscul de ordin tehnic și factorul uman. Riscul de ordin tehnic este greu previzibil  pentru că, spune prof. Dorobăț, ”profesăm în spitale vechi, chiar dacă au fost modernizate”. Aceste spitale nu mai corespund din punct de vedere al circuitelor, al spațiilor dintre paturi etc.

În privința factorului uman, prof. Dorobăț subliniază ritmul de-a dreptul insuportabil, iureșul căruia trebuie să-i facă față personalul medicl. Prof. dr. Dorobăț atrage atenția că această pandemie nu va trece prea repede. De aceea, în perioadele de relativă relaxare, este necesar să se îmbunătățească organizarea și să se asigure fonduri. Spitalele trebuie pregătite în așa fel încât să poată îngriji și celelalte patologii. Prof. dr. Dorobăț insistă în mod deosebit și asupra unui aspect mai puțin discutat și anume terapia pentru sindromul post-covid, care este unul foarte serios.

Infrastructura cedează, doar resursa umană rezistă!

După incendiul de la Ploiești, prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, a transmis un mesaj către decideți pentru a începe să construiască o infrastructură nouă în spitale, care să îndeplinească condițiile de obținere a autorizației la incendiu.   

„Presiunea pe spitalele din Bucureşti care asigură asistenţă persoanelor cu COVID-19 este una foarte mare – este un laitmotiv al acestei perioade pe care îl vedem concretizat clar: cedează infrastructura, cedează fierul, betonul, cablurile şi instalaţiile. Şi vedem că în faţa pandemiei singura care rezistă şi este acolo este resursa umană. Domnilor şi doamnelor decidenţi ai momentului, dar problema infrastructurii nu este numai o problemă a acestei perioade este o situaţie care persistă de zeci de ani: asiguraţi condiţii de muncă pentru ca resursa umană din sănătate să rămână în sănătatea românească”, transmite preşedintele Colegiului Medicilor din Bucureşti.

1 COMENTARIU

  1. România are nevoie cu adevărat de spitale moderne cu care să se identifice pe plan naţional și internaţional. (Zona Balcanică)
    Cum te simți ca român când îți vezi locul de muncă distrus ? Colegii de muncă morți si batjocoriți de către o clasă politică ?
    Tu ca lider al acelui spital ești pus automat sub literă de lege?
    Priviți către aceste spitale este o adevărată mândrie, bucurie că trăiești cu adevărat in era tehnologiei moderne; Spitalul Orășenesc Mediclinic Dubai, EAU Cu alte 66 de unități surori în toată Africa de Sud și Elveția, Spitalul orașului Mediclinic promovează un mediu de colaborare, cu accent pe nevoile pacienților.
    *Spitalul pentru copii Benjamin Russell Birmingham, AL, SUA,Clădirea cu 12 etaje, o structură certificată LEED Gold, este primul spital din Alabama care a primit calificarea și încorporează camere iluminate natural, eficiente din punct de vedere energetic pentru pacienți, familii și personalul spitalului. Cunoscut ca singurul spital cuprinzător pentru copii din Statele Unite, Spitalul Benjamin Russell se străduiește să educe, să distreze și să administreze un nivel înalt de îngrijire copiilor și celor dragi.
    *North Shore LIJ Katz Women’s Hospital și Zuckerberg Pavillion New Hyde Park, New York, SUA găzduiește un sistem de informații de ultimă generație, precum și camere private pentru pacienți cu baie și duș. Sălile de muncă și de naștere ale spitalului oferă tehnologie de ultimă oră, iar instalația include și o grădină botanică, un restaurant, un magazin cu amănuntul și o sală de meditație pentru pacienți și oaspeți.
    *Centrul Medical ClemenceauBeirut, Liban Cel mai bun design durabil de spital în 2009 de către Inaugural Hospital Build Awards și a fost creată pentru a imita un hotel de lux de cinci stele. Cunoscut pentru unitățile sale de urgență și terapie intensivă, spitalul este specializat în cardiologie, oftalmologie și boli digestive și se străduiește să creeze un mediu prietenos și liniștitor pentru pacienți și familiile acestora. De asemenea, spitalul este dotat cu o cafenea, magazin de cadouri și serviciu de parcare cu valet.
    *Spitalul Punta Pacifica, Johns Hopkins Orașul Panama, Panama o unitate medicală de ultimă generație pentru oamenii din America Latină. Sticla întunecată uimitoare, înclinată, îmbunătățește fațada acestui spital focalizat pe digital și completează spațiul interior contemporan. Deschis în 2006, centrul are 80 de paturi, inclusiv 52 de camere private. Specializată în cardiologie, pediatrie și endocrinologie pentru a numi câteva, dezvoltarea unității continuă să crească cu asistența lui Johns Hopkins. Oferind formare pentru a îmbunătăți dezvoltarea clinică și controlul infecțiilor, Johns Hopkins aduce experiența și cunoștințele sale oamenilor din America Latină.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...