Recoltă record la grâu în 2025, dar fermierii se plâng că: „Se aleg cu praful din conturi”, la calitate mai bună decât în Germania

România ar putea înregistra în 2025 cea mai mare recoltă de grâu din ultimele aproape trei decenii, depășind 14 milioane de tone, potrivit estimărilor Asociației Fermierilor din România (AFR).

Daniel Botănoiu, președintele AFR, atrage atenția că această performanță agricolă riscă să fie umbrită de realitățile economice din teren: prețurile de valorificare sunt atât de mici, încât fermierii pierd bani în loc să câștige.

„Prețurile actuale nu îi avantajează deloc pe fermieri’, afirmă președintele AFR. ‘Anul trecut vindeam grâul cu 97 de bani/kg la fermă, mergea chiar spre 1 leu/kg. Acum e 85 – 87 de bani. Deși fermierii au recoltat mai mult anul acesta, veniturile sunt mai mici. Fermierii vin după doi ani de pierderi, cu datorii, iar furnizorii nu mai lasă pe nimeni să întârzie nici măcar o zi la plată. Acest lucru obligă mulți fermieri să vândă imediat, în condiții nefavorabile. Practic, se aleg cu praf în conturi’”, a concluzionat Daniel Botănoiu, conform Agerpres.

România, peste Franța și Germania la calitatea grâului

Anul agricol 2025 pare să favorizeze România nu doar cantitativ, ci și calitativ. Condițiile meteo din aprilie și mai — ploile abundente care au refăcut rezervele de umiditate — au stimulat o dezvoltare sănătoasă a grâului. Rezultatul: o calitate superioară, care în unele cazuri depășește chiar și recoltele din Franța sau Germania, ambele afectate de precipitații excesive.

13:33, 16.07.2025 • ECONOMIE

Facturile la energie ar putea exploda: România este pe cale să devină una dintre cele mai scumpe țări pentru consumatorii casnici

10:04, 08.07.2025 • ACTUALITATE

Creșterea TVA lovește direct în imobiliare. Cu cât se majorează prețurile locuințelor

„După doi ani de probleme, în 2023 și 2024, producătorii români au beneficiat de condiții favorabile în primăvara acestui an. Ploile abundente din aprilie-mai au refăcut umiditatea solului și au condus la o dezvoltare productivă consistentă. Cu un randament mediu estimat de 4,97 tone/hectar, estimările pentru sezonul 2025/2026 variază între 13,3 și 14 milioane tone, ceea ce ar reprezenta o creștere spectaculoasă și un nivel record al producției de grâu din 1997 încoace… Calitatea recoltei este descrisă drept superioară celei din Franța și Germania, țări afectate de ploi excesive și condiții nefavorabile”, a subliniat Botănoiu.

Dar, deși România rămâne un jucător important în exporturile de cereale, datele arată o scădere semnificativă. În 2024, s-au exportat doar 5,48 milioane de tone de grâu, față de 6,4 milioane anul trecut, iar încasările au coborât la 1,24 miliarde de euro, față de 1,46 miliarde în 2023. Această tendință descendentă, coroborată cu prețurile slabe oferite la poarta fermei, apasă și mai tare pe umerii agricultorilor români, în special în contextul datoriilor acumulate în anii anteriori.

Estimări optimiste la porumb și floarea-soarelui, dar doar pe hârtie

Pe hârtie, Comisia Europeană anticipează o revenire spectaculoasă a producției de porumb, cu un total de peste 10 milioane de tone în 2025. La floarea-soarelui, estimările se ridică la 2,22 milioane de tone, ceea ce ar menține România în fruntea Europei.

„Comisia Europeană estimează o producție de porumb de aproximativ 10,12 milioane tone pentru România în 2025, mult peste producția din 2024 (circa 6 milioane de tone) și peste media ultimilor 5 ani. Alte surse confirmă cifra similară, între 10,1 și 10,128 milioane de tone. De asemenea, CE estimează o recoltă de floarea soarelui de aproximativ 2,22 milioane tone pentru 2025, cu aproximativ 7% peste media ultimilor 5 ani. Și alte analize aduc estimări similare de 2,2 milioane tone pentru sezonul 2025/2026, România păstrându-și statutul de lider UE,” a adăugat președintele AFR.

Însă liderul AFR avertizează că aceste cifre nu reflectă realitatea din teren. „În zonele fără irigații, porumbul e deja istorie. Vorbim de plante uscate, fără șanse de recuperare. Estimările CE au fost făcute în iunie, dar în iulie lucrurile s-au degradat masiv. În multe județe din sud, porumbul abia mai are două frunze verzi. Floarea-soarelui încă rezistă, dar producțiile sunt slabe: 1.500–2.000 kg/ha în cele mai bune cazuri”, susține Botănoiu.

Irigațiile — problema veche care devine critică

Pe fundalul acestor provocări, lipsa sistemelor de irigații continuă să fie o frână majoră în agricultura românească. „Fără apă, nu poți roti culturile, nu poți planifica. În sud și est e dezastru, mai ales pe terase. Unde nu sunt irigații, sunt pierderi colosale”, avertizează președintele AFR.

În acest context, el cere intervenții rapide și consistente din partea autorităților pentru a salva agricultura românească de la un colaps iminent, în ciuda recordurilor aparent promițătoare.

Deși culturile de toamnă — grâu, orz și rapiță — au oferit producții bune în acest an, fermierii nu se pot bucura de ele. Prețurile de vânzare sunt prea mici, iar presiunea financiară este uriașă.

Piața cerealelor din România este marcată de o volatilitate a prețurilor

Piața cerealelor din România trece printr-o perioadă marcată de volatilitate accentuată, reflectând influențele regionale și globale din agricultură. În iulie 2025, grâul de panificație se tranzacționează la prețuri cuprinse între 857 și 1.017 lei/tonă, în funcție de zona de livrare, fie că este vorba despre tranzacții în cadrul Bursei Române de Mărfuri (BRM) din vest, est sau sud, fie despre livrări directe către Constanța (DAP). Această variație este semnificativă pentru fermieri, mai ales în contextul în care, în martie 2025, media prețului grâului la portul Constanța era de 253 dolari/tonă, în urcare cu 45 dolari față de anul anterior și cu 15 dolari față de februarie.

Această creștere vine pe fondul incertitudinilor climatice persistente în Europa de Est, care au amplificat preocupările privind stabilitatea producției agricole și au influențat dinamica cererii și ofertei pe piețele internaționale.

Porumbul, în creștere de preț pe fondul scăderii ofertei și cererii globale

În ceea ce privește porumbul, prețurile interne variază între 800 și 1.057 lei/tonă, iar la portul Constanța se situează în jurul valorii de 1.077 lei/tonă FOB. Conform Comisiei Europene, recolta nouă este negociată la circa 890 lei/tonă DAP Constanța. Pe piața internațională, prețurile au crescut constant din iulie 2024 până în februarie 2025, ajungând la 221 dolari/tonă. Creșterea s-a produs în condițiile unei oferte diminuate și a unei cereri externe în continuă expansiune, mai ales din partea marilor importatori.

Floarea soarelui și uleiul, între cererea ridicată și saltul de prețuri

Tranzacțiile cu floarea soarelui în România se situează între 1.855 și 2.577 lei/tonă, în funcție de regiune și punctul de livrare. La nivel național, cele mai mari prețuri sunt înregistrate în zona BRM Vest. Uleiul de floarea soarelui s-a scumpit cu 35,6% în martie 2025, comparativ cu martie 2024, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, semn că procesarea și distribuția au fost afectate de factori externi, printre care inflația și fluctuațiile din lanțurile de aprovizionare.

Recorduri globale în producția de cereale în 2025

În plan global, Asociația Fermierilor din România (AFR) estimează o producție totală de cereale de 2,925 miliarde de tone în 2025, o creștere de 2,3% față de 2024. Producția de grâu este prognozată la 805,3 milioane tone (+0,9%), cu randamente superioare în India și Pakistan, în timp ce porumbul (inclusiv orz și sorg) va atinge 1,564 miliarde tone (+3,5%), beneficiind de condiții meteo favorabile în Brazilia și extinderea suprafețelor cultivate în India. Producția globală de orez va crește la 555,6 milioane tone (+1%), grație recoltelor din Asia de Sud și Sud-Est.

Totuși, analiza avertizează că zonele afectate de vreme extremă ar putea tempera aceste performanțe, în special în ceea ce privește porumbul, cultură extrem de vulnerabilă la secetă și inundații.

Cererea globală în urcare, cu accent pe consumul alimentar și industrial

Consumul global de cereale este așteptat să crească cu 0,8%, stimulat în special de cererea din sectorul alimentar și cel industrial. În cazul orezului, cererea este alimentată suplimentar de producția de etanol în India, ceea ce contribuie la menținerea unei presiuni constante asupra prețurilor.

Indicele global al prețurilor la alimente a înregistrat o creștere de 0,5% în iunie 2025 față de luna anterioară și de 5,8% comparativ cu iunie 2024. Principalele scumpiri s-au înregistrat la carne, lactate și uleiuri vegetale. În schimb, cerealele au înregistrat o scădere de 1,5%, iar zahărul s-a ieftinit cu 5,2%.

Perspective pe termen lung: randamente mai mari, prețuri reale în scădere

Potrivit estimărilor AFR, până în 2034, suprafața globală cultivată cu cereale va crește modest, cu 0,14% anual, în timp ce randamentele vor urca cu 0,9% anual, atingând o medie de 4,2 tone/ha. Astfel, se preconizează că producția de grâu va atinge 874 milioane tone (un plus de 74 milioane tone), iar cea de porumb 1,4 miliarde tone (un plus de 188 milioane tone), cu contribuții semnificative din partea SUA, Braziliei, Indiei, Chinei și Rusiei.

Această expansiune a producției va pune presiune pe prețurile reale, care sunt așteptate să scadă, însă riscurile geopolitice și climatice pot destabiliza echilibrul. Războiul din Ucraina și efectele schimbărilor climatice rămân factori de risc majori pentru comerțul global cu cereale.

Oleaginoasele și sustenabilitatea: între procesare și reglementări

În sectorul oleaginoaselor, 90% din producția globală de soia este destinată procesării în ulei și șrot. Până în 2034, procesarea este estimată să crească cu 62 milioane tone, în special în America Latină. Cu toate acestea, reglementările de mediu și cerințele legate de sustenabilitate pot modifica substanțial direcțiile actuale ale comerțului internațional cu produse agricole.