Registrul traficanților de droguri, o bombă cu ceas. Mii de români reabilitați, tratați ca infractori

Registrul traficanților de droguri, implementat recent în România cu scopul de a ține sub control persoanele condamnate pentru trafic de stupefiante, este aspru criticat de experți. Criminologul Vlad Zaha trage un semnal de alarmă și susține că acest registru, în forma sa actuală, nu doar că este ineficient, ci poate avea efecte inverse: reincriminarea și marginalizarea unor persoane deja reabilitate, care și-au ispășit pedepsele.

Registrul traficanților de droguri, o muncă în zadar?

Potrivit acestuia, peste 26.000 de persoane sunt incluse în registru, majoritatea fiind indivizi care fie și-au terminat pedepsele, fie sunt aproape de reabilitare. Zaha afirmă că în loc să țintească rețelele periculoase de trafic internațional, autoritățile consumă resurse enorme pentru a urmări oameni care, în multe cazuri, au comis infracțiuni minore în urmă cu zeci de ani.

Invitat la Medika TV, Vlad Zaha a declarat că registrul este, în opinia multor specialiști, o risipă de timp și bani:

„Toată lumea credea că acest registru va include marii traficanți. În realitate, avem mii de oameni care merg lunar la Poliție, unii pentru fapte comise acum 20 sau 30 de ani. Este absurd să îi pui să dea cu subsemnatul, să-și raporteze deplasările sau să le iei amprentele. Este ilogic și inutil”, a explicat criminologul.

Zaha spune că inclusiv inițiatorii legii ar fi fost luați prin surprindere de amploarea efectelor. Într-o declarație, unul dintre autorii normei ar fi estimat că în registru vor fi „100-200 de persoane”, dar realitatea este de câteva sute de ori mai gravă.

Etichetarea și recidiva

Unul dintre cele mai problematice aspecte, spune Vlad Zaha, este că registrul perpetuează stigma. Persoanele reabilitate rămân „etern traficante” în ochii statului, ceea ce poate duce la:

• marginalizare socială,
• pierderea locului de muncă,
• limitarea drepturilor,
• și chiar reîntoarcerea la infracționalitate, din lipsa de alternative.

„Eticheta nu dispare, deși juridic sunt reabilitați. Unii dintre acești oameni ar putea fi integrați în societate. În schimb, îi obligăm să rămână blocați într-un trecut pentru care au plătit deja”, a adăugat expertul.

Registrul – un abuz? Posibil neconstituțional

Tot mai mulți avocați și specialiști în drept consideră că registrul ar putea încălca drepturi fundamentale, cum ar fi:

• dreptul la viață privată,
• dreptul la libera circulație,
• principiul proporționalității al sancțiunilor,
• și, mai ales, dreptul la reabilitare.

„Sunt deja mii de procese intentate în instanță. Oamenii contestă această măsură. Și este foarte bine că o fac. Pentru că această lege are șanse mari să fie declarată neconstituțională”, avertizează Vlad Zaha.

Marii traficanți „se bucură”

Poate cel mai îngrijorător aspect semnalat de expert este că adevărații traficanți – cei care controlează rețele internaționale – scapă de atenția autorităților:

„Fiecare resursă consumată pentru a urmări un om care a vândut două grame în urmă cu 15 ani înseamnă mai puțin timp și mai puțini bani pentru a investiga rețelele de import și distribuție la scară mare. Marii traficanți sunt bucuroși că statul pierde vremea cu așa ceva”, spune Zaha.