Replica Moscovei la mandatele CPI: pedepse penale pentru oficialii de la Haga, condamnați în lipsă la ani grei de închisoare

Justiția rusă a pronunțat vineri condamnări în lipsă împotriva procurorului-șef al Curții Penale Internaționale și a mai multor judecători ai instanței de la Haga, într-o decizie fără precedent care tensionează și mai mult relațiile dintre Rusia și sistemul juridic internațional. Hotărârea vine ca reacție directă la mandatele de arestare emise de CPI pe numele unor oficiali ruși de rang înalt, inclusiv președintele Vladimir Putin.

Potrivit instanței din Moscova, procurorul CPI Karim Khan ar fi inițiat „proceduri ilegale” împotriva cetățenilor ruși și ar fi determinat judecătorii Curții să emită „mandate de arestare ilegale”. În consecință, magistratul britanic a fost condamnat la 15 ani de închisoare, în timp ce opt judecători ai CPI au primit pedepse cuprinse între trei ani și jumătate și 15 ani de detenție.

Mandatul pe numele lui Vladimir Putin, punctul de ruptură

Decizia justiției ruse are ca punct central mandatul de arestare emis în 2023 de Curtea Penală Internațională pe numele președintelui Vladimir Putin. Procurorii CPI l-au acuzat atunci pe liderul de la Kremlin de crimă de război, mai exact de „deportarea ilegală a copiilor” din teritoriile ucrainene ocupate de armata rusă.

Pentru Moscova, acest act a fost considerat un afront direct la suveranitatea statului rus și o ingerință politică mascată sub forma justiției internaționale. Kremlinul a respins acuzațiile și a declarat în mod repetat că nu recunoaște jurisdicția CPI, Rusia nefiind stat membru al Curții.

Extinderea conflictului juridic: generali și miniștri ruși vizați

Tensiunile s-au amplificat în 2024, când CPI a emis noi mandate de arestare pe numele șefului Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, și al fostului ministru al Apărării, Serghei Șoigu. Ambii sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, în legătură cu operațiunile militare desfășurate în Ucraina.

Ca răspuns, autoritățile ruse au deschis dosare penale împotriva oficialilor CPI și au emis propriile mandate de arestare, culminând acum cu condamnările în lipsă anunțate de instanța din Moscova.

Situația lui Karim Khan, complicată de ancheta internă

Contextul este complicat și de situația personală a procurorului-șef Karim Khan. Acesta s-a retras temporar din funcție în luna mai, după declanșarea unei anchete interne la nivelul CPI privind presupuse abateri, inclusiv acuzații de hărțuire sexuală aduse de o colaboratoare. Khan a negat acuzațiile, însă a acceptat suspendarea temporară până la finalizarea investigației.

Cu toate acestea, procedurile inițiate de CPI împotriva Rusiei au continuat, iar Moscova nu a ținut cont de statutul său temporar atunci când a decis condamnarea.

CPI, în centrul unor confruntări geopolitice majore

Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, are competența de a investiga genocidul, crimele de război, crimele împotriva umanității și crima de agresiune. În ultimii ani, instanța s-a aflat în centrul unor dispute geopolitice intense.

Pe lângă Rusia, CPI a emis mandate de arestare și pentru lideri ai grupării Hamas, dar și pentru prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, și pentru fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant. Aceste decizii au atras reacții dure din partea statelor care nu recunosc jurisdicția Curții.

Statele Unite, Rusia și Israelul nu sunt membre ale CPI. Washingtonul a impus sancțiuni împotriva lui Karim Khan și a unor judecători ai Curții după mandatul emis pe numele lui Netanyahu, accentuând ruptura dintre CPI și marile puteri care refuză autoritatea instanței.