Rețeta secretă a Albastrului de Săpânța. Legenda inspirației divine a celui care a întemeiat Cimitirul Vesel

Unul dintre cele mai neobișnuite și faimoase obiective turistice din lume, recunoscut pentru crucile sale colorate în albastru, pictate manual și epitafurile pline de umor, Cimitirul Vesel din Săpânța, ascunde lucruri mai puțin cunoscute care adaugă profunzime poveștii sale fascinante. Nimeni n-a putut să afle până acum care este rețeta Albastrului de Săpânța.

Creat de artistul Stan Ioan Pătraș în 1935, Cimitirul Vesel din Săpânța, un „muzeu în aer liber” inclus în patrimoniul UNESCO care atrage anual zeci de mii de vizitatori are câteva secrete care merită descoperite.

Rețeta a fost păstrată cu sfințenie de cel care a întemeiat Cimitirul Vesel

Un aspect mai puțin cunoscut este legătura Cimitirului Vesel cu credințele precreștine ale dacilor, perspectiva optimistă asupra morții reflectată în epitafurile și culorile cimitirului avându-și rădăcinile în viziunea dacică asupra vieții de apoi. Un alt lucru despre care se cunosc foarte puține lucruri este culoarea dominantă a crucilor din Cimitirul Vesel.

O combinație a unor pigmenți naturali cu tehnici specifice zonei

E vorba de acel albastru vibrant, cunoscut drept „Albastru de Săpânța”, rezultatul unei rețete tradiționale, păstrată cu grijă de întemeietorul cimitirului, Stan Ioan Pătraș și ulterior de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu. Vopseaua ar fi o combinație a unor pigmenți naturali cu tehnici specifice zonei Maramureșului.

Acesta este și motivul pentru care aceasta are o rezistență remarcabilă la intemperii, dar rețeta exactă rămâne un secret al meșterilor, care probabil nu va fi dezvăluit niciodată. În Cimitirul Vesel din Săpânța există însă și câteva cruci negre din marmură sau lespezi obișnuite, care contrastează cu estetica veselă. Se crede că acestea ar aparține unor familii pentru care decesul persoanelor dragi a fost un moment mult prea greu pentru a fi tratat cu umor.

Legenda inspirației divine a lui Pătraș

Stan Ioan Pătraș a sculptat manual crucile, le-a pictat în culori vii și a compus epitafuri în graiul local, folosind o ortografie specifică zonei. Procesul de lucru era foarte dificil, de aceea o cruce era realizată în săptămâni, poate chiar luni. Potrivit lui Dumitru Pop Tincu, cel care a preluat atelierul după moartea lui Pătraș, această muncă era o combinație de „trei meserii”: sculptură, pictură și poezie, menționând că „fără suflet, crucea nu înseamnă nimic”.

Cimitirul Vesel din Săpânța este „înfrățit” simbolic cu cimitirul marinăresc din Sète

Nimeni nu a putut să înțeleagă de unde i-a venit lui Stan Ioan Pătraș inspirație pentru prima cruce veselă în 1935, dar legenda locală spune că totul a fost „o inspirație divină”. Stan Ioan Pătraș a creat de-a lungul a 50 de ani, peste 800 de cruci, fiecare fiind o operă de artă. Cimitirul Vesel din Săpânța este „înfrățit” simbolic cu cimitirul marinăresc din Sète, Franța. În ambele locuri arta este folosită pentru a povesti viețile celor trecuți în lumea drepților, transformând moartea într-o poveste vie.