Rezumatul celor trei dezbateri electorale. Ce am aflat despre candidați în ultimele seri

În ultimele trei seri, candidații la alegerile prezidențiale au fost puși față în față, în fața alegătorilor. Aceștia au avut ocazia să răspundă unor întrebări legate de subiecte de interes public, să răspundă la scenarii imaginate și să își confrunte contracandidații în mod direct. Singurul care a refuzat să vină în fața alegătorilor, lipsind de la toate cele trei dezbateri electorale, a fost George Simion. De asemenea, Victor Ponta a participat doar la dezbaterea de marți, de la TVR. În continuare vom prezenta, pe scurt, cele mai importante lucruri pe care le-am aflat de la candidați pe parcursul celor trei seri.

Crin Antonescu: revenirea liderului cu experiență

Crin Antonescu a încercat să își asume un rol de garant al echilibrului democratic, respingând acuzațiile de impostură și mizând pe experiența sa politică. A cerut consolidarea parteneriatului cu SUA și UE, reforme administrative și mai multă coerență în politica externă. S-a apărat ferm în fața atacurilor lui Nicușor Dan, acuzându-l pe acesta de lipsă de viziune și inabilitatea de a comunica eficient. Deși nu susține modificarea Constituției, și-ar dori ca legea fundamentală să includă un articol despre egalitatea dintre femei și bărbați.

„România este mai înaintată decât clasa sa politică. Are nevoie de un lider capabil să câștige încrederea societății.”

Nicușor Dan: contestat de adversari și respins de sistem

Nicușor Dan și-a centrat campania pe lupta împotriva corupției și a „rechinilor imobiliari”. A pledat pentru o colaborare strânsă cu NATO, UE și Diaspora, pentru consolidarea României în fața amenințărilor hibride din partea Rusiei. A fost acuzat de lipsă de reacție în fața unor decizii administrative cu mize ridicate, precum construirea unui spital oncologic pentru copii. S-a apărat spunând că și-a dorit respectarea legii. Viziunea sa este tehnocrată, bazată pe expertiză, eficiență și atragerea investițiilor. Dan a atras furia contracandidaților când a făcut apel la votanții Elenei Lasconi să îl voteze pe el, sugerând că președinta USR nu are șanse să ajungă în turul doi.

 „Nu toate candidaturile sunt importante, doar patru dintre noi pot ajunge acolo.”

Elena Lasconi: populism și emoție

Elena Lasconi s-a prezentat drept o candidată hotărâtă să reformeze din temelii un sistem pe care îl consideră corupt și nedrept. A pledat pentru investiții în companiile de stat, combaterea risipei și mai mult sprijin pentru copii, femei și persoane vulnerabile.

„Nu mai vreau să avem 100 de mii de români diagnosticați cu cancer pe an. Mă gândesc la toate femeile, persoanele vulnerabile, copiii care merg flămânzi la culcare.”

Vrea o relație puternică cu SUA și a cerut reformarea CCR și introducerea dreptului la avort în Constituție. A evitat uneori răspunsuri concrete, dar a mizat constant pe emoție și indignare. Aceasta a mai declarat și că nu are oponent, iar la sfârșitul ultimei dezbateri a încercat să îl convingă pe Nicușor Dan să jure cu mâna pe biblie că nu a mințit.

Daniel Funeriu: reforme severe și reorganizarea statului

Daniel Funeriu s-a poziționat ca un outsider onest și reformist. El a reamintit în repetate rânduri reformele din educație din vremea mandatului său de ministru. A criticat impostura, susține că dorește o reformă profundă a statului. Funeriu consideră candidatura lui Simion ca fiind unul dintre cele mai mari pericole la adresa țării.

„Pe mâinile mele, România va fi sigură. Principalul pericol este Simion.”

În timpul dezbaterii de marți, acesta l-a acuzat pe Nicușor Dan că și-ar fi pus oamenii să îi ceară retragerea din cursa prezidențială. Oponentul său a negat vehement orice implicare.

Lavinia Șandru: populism și apropiere de SUA

Lavinia Șandru a pus accent pe demnitate, dreptate și transparență. A condamnat dur tragedia de la Colectiv, criza din sistemul sanitar și influențele politice în justiție.

„Vă rog să îmi spuneți cât costă o viață de copil. 1000 de lei?” a întrebat aceasta, reamintind de cazul unui copil care a murit după ce doctorii au refuzat să îl opereze.

A susținut transformarea României în republică prezidențială pe modelul Statelor Unite. Consideră esențială o colaborare strategică cu SUA și ar dori să îl întâlnească pe Donald Trump. Șandru s-a distanțat de vechii lideri, inclusiv de Victor Ponta, dar nu a exclus colaborări tactice cu aceștia. La sfârșitul dezbaterii finale, aceasta a cerut contracandidaților să nu pună în aplicare mandatul internațional de arestare pe numele liderului israelian Benjamin Netanyahu, în cazul în care acesta va vizita România în timpul mandatului lor.

John-Ion Banu: patriotism radical și război de gherilă

Banu a mizat pe un discurs suveranist și anti-sistem, afirmând că dreptul cetățenilor de a purta arme este un drept fundamental. El declarat că România nu ar trebui să crească bugetul pentru apărare. Terheș consideră că un atac rusesc nu reprezintă o amenințare la adresa țării, mai ales dacă românii de rând ar avea arme și ar fi capabili să poarte un “război de gherilă”.

„Fiecare român ar trebui să aibă câte 2-3 arme. Să fim 18 milioane de ostași.”

Spre finalul ultimei dezbateri, acesta a propus un referendum care să dea forță executivă votului popular. Se consideră un lider sincer, independent, care mizează pe experiența acumulată după ce a locuit în SUA în cea mai mare parte a ultimelor două decenii.

Cristian Terheș: suveranism combativ și apel la valori conservatoare

Cristian Terheș s-a poziționat drept apărătorul românilor de pretutindeni și al valorilor tradiționale. A criticat cenzura, MAE și influențele străine. Ar modifica constituția astfel încât căsătoria să fie definită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie. Românii deja au votat această chestiune în referendumul pentru familie iar răspunsul acestora a fost covârșitor: nu doresc acest lucru. Terheș susține statul minimal, cu taxe scăzute și birocrație redusă. A pus sub semnul întrebării transparența și coerența celorlalți candidați, atacându-l în special pe Nicușor Dan.

 „România are o Capitală, nu Capitala are o țară.” A declarat acesta în urma acuzațiilor reciproce aruncate de contracandidații săi, referitoare la mafia imobiliară din București.

Victor Ponta: fostul premier care cere o nouă șansă

Prezent doar la una dintre cele trei dezbateri, Victor Ponta a încercat să își spele imaginea mizând pe experiența sa politică. A pledat pentru sprijinirea agriculturii locale și pentru o guvernare capabilă să țină sub control deficitul bugetar. Acesta a acuzat actualul sistem că ignoră votul popular și a declarat că este nevoie de o nouă echipă prezidențială, cu consilieri pentru armată, culte și economie. Absența sa de la ultima dezbatere a fost aspru criticată de contracandidați. Aceștia au readus în discuție acuzațiile de plagiat și inundațiile din 2014, punând la îndoială onestitatea și capacitatea sa de a fi un președinte bun.

 „Am făcut multe greșeli, dar întotdeauna am muncit și voi munci pentru cei dragi mie.”

George Simion: nu participă la dezbateri electorale – atacat în lipsă

George Simion a fost prezent doar la începutul dezbaterii de marți, dar a ales să se retragă în semn de protest față de anularea alegerilor din 2024. Gestul său a fost catalogat de contracandidați drept un semn de dispreț față de alegători. Mai mulți dintre aceștia au afirmat chiar că lui Simion i-a fost teamă să își confrunte adversarii și să lase publicul să îl cunoască. Crin Antonescu l-a criticat pentru lipsă de curaj și implicare, iar Daniel Funeriu l-a numit „principalul pericol” pentru democrație. Acesta l-a acuzat că este, de fapt, parte din sistemul pe care pretinde că vrea să îl schimbe.

„Cum își imaginează cineva că nu e parte a sistemului, când și-a construit ditamai partidul?” a întrebat, retoric, fostul ministru.

Lavinia Șandru a afirmat că este un impostor, care nu se ridică la nivelul suveraniștilor adevărați.

Sebastian Popescu: evită jocurile de culise

Sebastian Popescu a avut o prezență discretă, dar a transmis constant că nu va cădea în capcanele politicienilor de carieră. A promis că nu va face jocuri de culise și că va respecta Constituția.

„Nu voi intra în jocuri politice, ca predecesorii mei.”, a afirmat acesta, marți seară, la TVR.

Nu a participat la toate dezbaterile, dar a subliniat că își propune o guvernare echilibrată și responsabilă, în care interesele cetățenilor primează.

Silviu Predoiu: ferm în privința securității

Fost șef de servicii, Silviu Predoiu a avut o prezență rezervată în campanie. A susținut o poziție echilibrată față de securitate, opunându-se amplasării de arme nucleare tactice pe teritoriul României.

„Ne-ar transforma într-o țintă, nu ar fi o garanție de securitate.”, a răspuns acesta la întrebarea adresată de Adelin Petrișor.

În timpul dezbaterii de marți a pledat pentru întărirea protecției cibernetice prin crearea de instituții capabile. A spus clar că România nu trebuie să devină o țintă și că prioritățile trebuie să fie realiste, nu simbolice.

Dincolo de spectacolele televizate și de atacurile reciproce, miza acestor alegeri este viitorul țării. De aceea, este esențial ca fiecare alegător să își formeze o opinie clară, în cunoștință de cauză, analizând propunerile, atitudinea și trecutul fiecărui candidat.