România a ajuns la un grad de imunizare colectivă de peste 60% la nivel urban

Un studiu MedLife a relevat un grad de imunizare colectivă la nivel urban, în România, de peste 60%, pondere care poate explica scăderea dramatică de cazuri noi din ultimile luni. Analiza în comparație a celor două zone vizate indică faptul că imunizarea colectivă, dobândită fie în urma expunerii la infecția COVID-19, fie în urma vaccinării este 64% în mediul urban mare din România, respectiv de 59% în mediul urban mic. Deși cifrele par apropiate, există o diferență mare în ceea ce privește rata de vaccinare și numărul real al infectărilor între cele două zone.

Specialiștii MedLife au anunțat încă de săptămâna trecută faptul că numărul real al infectărilor în mediul urban este mult mai mare față de raportările oficiale. Astfel, jumătate din populația mediului urban mic și o treime din populația mediului urban mare a trecut prin boală, de nouă ori mai mult, respectiv de trei ori mai mai mult față de statisticile oficiale. Analiza confirmă că majoritatea a trecut prin boală fără să fi știut.

Totodată, studiul MedLife evidențiază faptul că nivelul de anticorpi neutralizanți rezultați din imunizarea naturală nu este la fel de mare precum în cazul celor care au trecut prin boală și s-au și vaccinat. Conform medicilor, din rândul persoanelor cu antecedente COVID, dar care nu s-au vaccinat, doar 6% din locuitorii orașelor mari și respectiv, 2% din locuitorii orașelor mici prezintă un titru de anticorpi neutralizanți (>=3950 AU/ mL). În schimb, cei care au trecut prin boală și s-au și vaccinat au dezvoltat acel tritru de anticorpi neutralizanți în proporție de peste 80%.

Sub jumătate din media vaccinărilor din restul UE

Conform studiilor efectuate folosind tehnologia Abbott, în cazul unui titru de anticorpi neutralizanți >=3950 AU/ mL, probabilitatea infectării sau reinfectării cu virusul SARS-CoV-2 scade considerabil, acesta fiind un argument important în lupta cu un nou val pandemic.

Este doar o chestiune de timp până când România va trece prin cel de al patrulea val al pandemiei, de această dată provocat de tulpina Delta, care se dovedește a fi mult mai contagioasă. Riscurile sunt foarte mari din cauza numărului foarte mic de persoane vaccinate, comparativ cu alte țări în care valul a demarat în fortă. Întrebarea nu este dacă vom avea un nou val, ci doar când. Avem sub 30% dintre locuitori vaccinați, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate față de media din Europa, în condițiile în care majoritatea țărilor europene sunt aproape de ținta de a vaccina 70% din populație. Iar dacă ne uităm în top, vedem că Islanda, Belgia, Olanda au peste 80% din locuitori imunizați prin vaccin”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO MedLife Group.

Există totuși o rază de speranță în România în privința minimizării numărului de cazuri medii și grave, având în vedere că trecerea prin boală și vaccinarea oferă mai multă protecție decât doar infecția cu virusul SARS-CoV-2. Conform studiului MedLife, 84% din populația orașelor mari și 79% din cea a orașelor mici, persoane care au trecut prin boală și s-au și vaccinat, au dobândit un titru de anticorpi neutralizanți.

Diferența dintre imunizarea dobândită în urma trecerii prin boală și cea datorată vaccinării

„Pare o urmă de speranță, dar pentru ca aceasta devină realitate trebuie ca și toate persoanele care au trecut prin boală să se și vaccineze. Ultimele studii științifice au arătat că există o diferență între imunizarea dobândită în urma trecerii prin boală și cea datorată vaccinării. Aparent, imunizarea dezvoltată în urma vaccinării este mai puțin afectată de apariția noilor tulpini. Această constatare este importantă mai ales în contextul următorului val al epidemiei cauzat de tulpina Delta. Tocmai de aceea, pentru a depăși noul val, este foarte important ca toată populația să se vaccineze, indiferent dacă a trecut sau nu prin boală”, a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în științe medicale, MedLife.

Dacă datele referitoare la mediul urban mic s-ar extrapola și la mediul rural, există probabilitatea să se fi înreigstrat un număr mult mai mare de infectări decât raportările oficiale, din cauza testării deficitare coroborată cu lipsa de încredere a populației în severitatea bolii.

România riscă să devină un experiment

„Într-un scenariu în care mediul rural s-ar putea să se fi comportat asemănător cu orașele mici în ceea ce privește numărul mare al infectărilor, România ar putea deveni, pe parcursul valului 4, un experiment internațional: cum va afecta tulpina Delta populația unei țări în care rata îmbolnăvirilor COVID-19 este foarte mare și rata vaccinării, foarte scăzută. Există, de asemenea, posibilitatea ca virusul să se comporte diferit de la un județ la altul, de la un oraș la altul. Bucureștiul, de exemplu, un oraș cu imunitate colectivă de 68%, unde 44% dintre locuitori s-au vaccinat și 33% au trecut prin boală, diferă foarte mult de Giurgiu, unde aproape jumătate din populație a trecut prin boală și doar 13% s-a vaccinat”, a completat Mihai Marcu.

Pentru crește acest procent și a ajunge la 70%, ținta europeană pentru finalul verii, este nevoie de un efort comun pentru convingerea populației, respectiv o implicare activă din partea mai multor entități, cum ar fi biserica, profesorii, medicii de familie, artiști sau alte persoane publice cu credibilitate.

„În acest moment, este din ce în ce mai clar că Europa se închide încet în fața persoanelor nevaccinate și că destinațiile unde proporția vaccinărilor nu este de 50-60% vor fi foarte curând evitate. În România, nu numai că numărul persoanelor vaccinate este foarte mic, la nivelul țărilor din lumea a treia, dar mai grav este că tendința se păstrează și că diferențele se măresc de la o zi la alta. Practic, suntem țara cu cel mai mic procent de persoane care așteaptă doza a doua. Dacă tendința se păstrează, România va atinge o rată a imunizării de 70% în aproximativ 4 ani”, a continuat Mihai Marcu.

Speranța imunității celulare

Medicii MedLife explică faptul că organismul are mai multe arme prin care se poate apăra de COVID-19. Pe de-o parte sunt anticorpii neutralizanți, despre care s-a tot vorbit în ultimul an și care se leagă de coronavirusurile intruse și nu permit pătrunderea acestora în celulele umane. O altă armă de apărare este reprezentată de celulele T, care identifică și anihilează celulele deja infectate de către coronavirus, în cazul în care acesta a trecut de protecția anticorpilor.

„În măsura în care nivelul anticorpilor începe să scadă, însă vom găsi la persoane trecute prin boală acum 6-8 luni celule T, care recunosc virusul SARS-CoV-2, vom putea spune că, cel mai probabil, avem imunitate celulară pe termen mediu la COVID-19. Totodată, vom analiza activitatea celulelor B, cele care produc anticorpii. Odată stimulată proba unei persoane trecute prin boală sau vaccinată cu mai mult de un an în urmă, chiar în lipsa anticorpilor sau a celulelor T, este posibil să avem celule B cu memorie, care să producă anticorpi neutralizanți împotriva virusului SARS-CoV-2. Într-un astfel de scenariu ar însemna că am fost imunizați pe termen lung la COVID-19, la fel ca în cazul SARS-CoV-1, care a circulat în Asia în urmă cu 18 ani”, a explicat biologul Dumitru Jardan.   

Studiul privind evaluarea gradului de imunizare colectivă la COVID-19 în mediul urban a fost realizat de centrul de cercetare MedLife, instituție care în luna aprilie, care anunța că vom avea 4,7 milioane de români vaccinați până la jumătatea anului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...

Eveniment: 60 de universităţi din România îşi vor prezenta oferta educaţională...

Un număr de 60 de universităţi cu peste 6.000 de programe de studiu pentru licenţă, masterat şi doctorat îşi vor prezenta oferta educaţională online,...