România alocă cei mai puțini bani pentru cercetare. Năsui vrea să mai taie, Stoiciu îi dă peste nas

România alocă cei mai puțini bani pentru cercetare din Uniunea Europeană, raportat la PIB. Însă următorul val de reduceri bugetare amenință exact acest domeniu, deja subfinanțat. Claudiu Năsui, parlamentar USR, propune eliminarea granturilor de bază pentru institutele de cercetare. O senatoare PSD atrage atenția asupra pericolului acestui demers.

Dăm cei mai puțini bani pentru cercetare, la nivel UE

Victoria Stoiciu, senatoare PSD, a semnalat pe Facebook existența unui document redactat de Năsui, în care apar 178 de institute ce ar urma să piardă finanțarea de tip „nucleu”. Unele dintre aceste centre sunt considerate performante, altele depășite. Problema este că toate au fost incluse la grămadă, fără o analiză detaliată.

„Vrem reformă în cercetare? Atunci să începem cu analiză de date, evaluare de impact și politici publice gândite, nu liste scrise cu pixul roșu de profesor suplinitor în anii ’90.”, a scris Stoiciu

Ea atrage atenția că banii pentru cercetare sunt oricum puțini. România cheltuie sub 0,5% din PIB în acest domeniu, în timp ce media europeană depășește 2%.

09:28, 04.06.2025 • ECONOMIE

Ciucu dezvăluie un caz șocant: șef de institut de cercetare, în audiență, cu un Porsche cumpărat din bani publici. Ce i-a cerut edilului?

22:37, 01.06.2025 • TEHNOLOGIE

Cum au reușit chinezii să creeze în laborator cel mai dur diamant din lume

În vârful clasamentului se află Germania și țările nordice, care au consolidat cercetarea, nu au eliminat-o. Spre deosebire de România, acolo institutele au fost conectate la industrie, la universități și la economia reală.

Mai întâi analizăm, apoi tăiem

Stoiciu susține că problema reală nu e numărul institutelor, ci lipsa unei politici industriale care să le conecteze la nevoile economiei. Transferul tehnologic slab nu este vina cercetătorilor, ci rezultatul privatizării haotice și al integrării României în lanțuri de producție unde dezvoltarea e externalizată către marile companii.

„Bugetul nu se face cu foarfeca. Se face cu capul”, a transmis senatoarea.

În opinia sa, o eventuală reformă trebuie să înceapă cu date, evaluări și politici publice bine gândite, nu cu tăieri arbitrare. Unele institute pot fi reorganizate sau reconvertite. Însă acest lucru ar trebui făcut doar în urma unor analize serioase, nu din dorința de a marca puncte electorale ușoare.

În ciuda subfinanțării cronice, mai multe institute și centre de cercetare din România au obținut rezultate recunoscute la nivel internațional și au atras fonduri consistente.

Universitatea Babeș‑Bolyai, de exemplu, derulează în prezent 34 de proiecte prin programul Horizon Europe, cu o finanțare de peste 12 milioane de euro.

Institutul ELI‑NP de la Măgurele găzduiește unul dintre cele mai puternice lasere din lume, cu aplicații în fizica nucleară.

De asemenea, GeoEcoMar este implicat în rețele europene care monitorizează schimbările climatice și riscurile marine.

Alte institute, precum cele pentru fizica materialelor sau centrele universitare din Brașov, dezvoltă infrastructuri moderne de cercetare și colaborează activ cu lideri din industrie.

Aceste exemple arată că cercetarea românească poate genera valoare reală, cu condiția să fie susținută, nu desființată.