România anului 2025: zeci de mii de persoane cu dizabilități încă trăiesc în centre vechi, fără perspective reale de independență

În 2025, mii de persoane adulte cu dizabilități continuă să fie blocate în instituții rezidențiale depășite, departe de comunități și de viața independentă pe care legislația și Convenția ONU le garantează de ani de zile. Chiar dacă România și-a asumat reforme sociale ambițioase, implementarea lor este încetinită de lipsa resurselor, birocrație și inechități teritoriale care transformă drepturile în simple declarații pe hârtie.

Nota de fundamentare a unui proiect de act normativ elaborate de Ministerul Muncii evidențiază clar: „Nu au fost înregistrate progrese cu privire la reducerea numărului persoanelor instituționalizate care au beneficiat de sprijin personal pentru dezinstitutionalizare și implementarea deprinderilor de trai independent, în cea mai mare parte, ca urmare a lipsei resurselor de locuire, precum și a restricțiilor în ceea ce privește asigurarea resurselor umane necesare procesului de dezinstitutionalizare.”

Finanțare insuficientă și termene imposibile

Procesul de reorganizare a centrelor rezidențiale mari, esențial pentru dezinstituționalizare, se confruntă cu dificultăți majore. „Până la data de 31 decembrie 2025, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale sectoarelor municipiului București vor reuși, cu dificultate, implementarea procesului de reorganizare/restructurare a centrelor rezidențiale cu capacitate mare, fapt ce nu mai permite licențierea serviciilor până la sfârșitul anului 2025”, se spune în document.

Mai mult, OUG 5/2025 prevede că „plata prestațiilor sociale acordate persoanelor adulte cu dizabilități este suspendată în perioada reevaluării, fapt care vulnerabilizează mai mult această categorie de persoane, fiind necesară o reanalizare a procedurii menționate, astfel încât veniturile pe durata acesteia să nu fie afectate.”

14:27, 10.11.2025 • ACTUALITATE

Ministerul Muncii lansează programul ”Primul loc de muncă”

21:44, 10.10.2025 • ECONOMIE

Ajutorul pentru plata energiei a fost virat. Florin Manole: „Peste 130.000 de familii primesc sprijin de astăzi”

Birocrație și acces limitat la servicii

Chiar și accesul la facilități de transport reprezintă o povară: „Acordarea facilităților de transport interurban pentru persoanele adulte cu dizabilități și însoțitorii acestora se realizează cu dificultate, într-un mod exclusiv birocratic, nedigitalizat. Astfel, procedurile de decontare a carburantului, respectiv a energiei electrice, se realizează în aproximativ trei luni de la data depunerii documentelor justificative.”

Problemele administrative afectează și evaluarea drepturilor. „Activitatea Comisiei superioare de soluționare a contestațiilor la certificatele de încadrare în grad de handicap se desfășoară dificil, cu întârzieri din cauza numărului insuficient de membri și fără reprezentare adecvată din domeniile asistenței sociale, psihologiei și științelor juridice, ceea ce afectează eficiența Comisiei superioare”, se arată în sursa citată.

Dezechilibre teritoriale și inechitate

Distribuția locuințelor protejate este profund inegală. „Distribuția arată o concentrare mai mare în anumite județe: în Vaslui există 23 de locuințe protejate, în Bacău funcționează 27, în Constanța 28, iar în alte județe, precum Tulcea sau Vrancea, dispun de câte 14 locuințe protejate, ceea ce confirmă extinderea treptată a rețelei la nivel național.” Această inegalitate limitează accesul persoanelor cu dizabilități la servicii și oportunitatea de integrare în comunitate.

Riscuri internaționale

Neîndeplinirea obiectivelor de dezinstituționalizare atrage sancțiuni financiare: „În ceea ce privește indicatorul de dezinstituționalizare (cel puțin 4.700 de persoane), precum și riscul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, neîndeplinirea acestora ar atrage sancționarea financiară a României, în condițiile în care, începând cu 01.01.2026, finanțarea serviciilor sociale rezidențiale publice se efectuează în funcție de realizarea indicatorilor cheie de performanță.”

Deși legislația și strategiile naționale stabilesc un cadru clar pentru dezinstituționalizare, realitatea arată un proces marcat de întârzieri, lipsă de resurse și birocrație excesivă. Drepturile persoanelor adulte cu dizabilități, teoretic garantate prin lege și prin convențiile internaționale, rămân în mare parte neimplementate. Documentul notează: „Este important de subliniat că aceste cifre reprezintă numărul de servicii existente, însă numărul acestora urmează să crească până la data de 31.12.2025, ca urmare a finalizării planurilor de restructurare a centrelor rezidențiale de capacitate mare.”