România ar putea folosi depozitele de gaze din Ucraina. Ce prevede noul acord bilateral

România intră într-o nouă etapă a cooperării energetice regionale, după semnarea unui acord cu Ucraina care deschide posibilitatea utilizării depozitelor de gaze de peste graniță. Decizia nu este însă una finală, ci face parte dintr-un cadru mai larg de analiză, într-un context în care producția internă de gaze urmează să crească semnificativ în următorii ani.

Acordul România-Ucraina: ce prevede concret

În urma întâlnirii dintre președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost semnat un acord-cadru privind cooperarea în domeniul energetic. Documentul stabilește direcțiile principale de colaborare, fără a introduce obligații imediate.

Printre principalele prevederi se numără explorarea posibilității de a utiliza depozitele subterane de gaze din Ucraina pentru stocarea gazelor provenite din Coridorul Vertical sau din viitoarea producție offshore din Marea Neagră. În mod special, este vizat proiectul Neptun Deep, considerat esențial pentru creșterea producției naționale.

Ministerul Energiei a subliniat că acordul are caracter strategic și că toate deciziile concrete vor fi luate ulterior, în funcție de analize economice, tehnice și de securitate energetică.

09:30, 13.03.2026 • Dezvăluiri

Nicușor Dan și Ilie Bolojan au promis Ucrainei gazele din Marea Neagră

08:46, 10.03.2026 • Internațional

Războiul din Iran lovește economiile dependente de energie. Europa și Asia, mai expuse decât SUA

De ce Ucraina: diferența majoră de capacitate

Unul dintre argumentele principale pentru luarea în calcul a acestei opțiuni este capacitatea de stocare net superioară a Ucrainei. În timp ce România dispune de aproximativ 3 miliarde de metri cubi capacitate de stocare – echivalentul a circa 30% din consumul anual – Ucraina are peste 30 de miliarde de metri cubi.

Operatorul ucrainean Ukrtransgaz este certificat la nivel european, ceea ce îi permite să găzduiască inclusiv rezerve strategice pentru statele Uniunii Europene.

Potrivit Ministerului Energiei, utilizarea acestor depozite ar putea aduce mai multă flexibilitate pieței regionale de gaze, mai ales în contextul unor fluctuații de consum sau producție.

Creșterea producției: România va avea surplus

Perspectivele producției interne reprezintă un factor decisiv în această discuție. România produce în prezent peste 9 miliarde de metri cubi anual, în timp ce consumul se situează în jurul valorii de 10 miliarde de metri cubi.

Situația se va schimba radical după 2027, când exploatările din Marea Neagră vor intra în producție. Estimările indică o creștere de cel puțin 75%, ceea ce va duce la un surplus semnificativ de gaze, dificil de absorbit integral de piața internă.

Rezervele din Marea Neagră sunt estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, ceea ce transformă România într-un potențial exportator important în regiune.

Reacții politice și acuzații dure

Acordul a generat reacții critice din partea opoziției. Senatorul Petrișor Peiu a acuzat autoritățile că ar pune în pericol interesele naționale, criticând ideea stocării gazelor românești în Ucraina.

Acesta a comparat documentul cu acorduri controversate din trecut și a susținut că resursele energetice ale României ar trebui utilizate prioritar pentru dezvoltarea industriei interne.

În acest context, Peiu a invocat situația combinatului Azomureș, care și-a redus activitatea în ultimii ani din cauza prețurilor ridicate la gaze. Potrivit acestuia, relansarea industriei chimice ar trebui să fie o prioritate înaintea exportului sau stocării externe a gazelor.

Cum vor fi luate deciziile

Ministerul Energiei a precizat că nu există, în acest moment, decizii privind cantitățile de gaze care ar putea fi stocate în Ucraina sau exportate către această țară. Toate aceste aspecte se află în faza de analiză.

Eventualele acorduri comerciale vor fi negociate direct între companii și operatori, în conformitate cu legislația națională și europeană. De asemenea, orice decizie va ține cont de factori precum cererea regională, infrastructura disponibilă și condițiile de piață.

Gazele extrase din proiectul Neptun Deep vor fi comercializate la prețul pieței, iar livrările către alte state vor depinde exclusiv de contractele încheiate de producători.

Coridorul Vertical: infrastructura care schimbă jocul

Acordul România-Ucraina include și dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze, un proiect strategic care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Acest coridor va permite transportul gazelor în ambele sensuri și va facilita accesul României la resurse diversificate, inclusiv gaze din regiunea Mării Caspice, din Azerbaidjan sau gaz natural lichefiat din terminalele din Grecia și Turcia.

Pentru România, proiectul înseamnă nu doar diversificarea surselor, ci și creșterea capacității de transport de la aproximativ 5,3 miliarde de metri cubi anual la peste 9 miliarde.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că acordul nu obligă România să depoziteze gaze în Ucraina, ci doar creează cadrul necesar pentru ca astfel de opțiuni să fie luate în calcul, în funcție de evoluțiile pieței și de necesitățile de securitate energetică.