România construiește o fabrică care va schimba viitorul industriei de material nuclear

Directorul general al Societății Naţionale Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a vorbit, miercuri, 11 iunie, la Radio România Actualități, despre prima instalație de detritiere din Europa. Aceasta va fi construită la centrala de la Cernavodă și este de concepție românească, în totalitate.

„Prin extragerea tritiului putem reutiliza apa grea, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, producem acest izotop care este foarte căutat în piaţă şi a cărui valoare va creşte pe măsură ce reactoarele pe bază de fuziune vor începe să prindă contur”, a spus directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță.

România va deveni un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu, considerat combustibilul viitoarelor reactoare de fuziune. Lucrările au început, conform anunţului Nuclearelectrica, iar proiectul se va derula în parteneriat cu o societate nucleară din Coreea de Sud.

Tehnologie 100% românească pentru o fabrică unicat în Europa

Instalaţia de detritiere de la Cernavodă are la bază o tehnologie românească dezvoltată de Institutul pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice Râmnicu Vâlcea.

„Chiar săptămâna trecută, noi la Nuclearelectrica în parteneriat cu cei de la Coreea Hydro Nuclear Power şi în prezenţa Institutului Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice, ICSI Râmnicu Vâlcea, am turnat prima şarjă de beton în construcţie acestei instalaţii, care este finanţată dintr-un credit obţinut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI)”, a arătat Cosmin Ghiță.

12:28, 30.05.2025 • Energie

De ce importăm uraniu când îl avem acasă? Statul pregătește relansarea producției în 2028

10:12, 30.05.2025 • Energie

Reactorul nuclear de la Doicești, validat oficial de SUA: NRC aprobă designul NuScale

Instalaţia are la bază o tehnologie românească inovatoare şi, practic, ea extrage tritiul din apa grea. Apa grea este un moderator care se foloseşte pentru a putea înlesni reacţia nucleară în cadrul unui reactor de tip CANDU. Pe măsură ce este expusă la aceste reacţii, apa grea dobândeşte tritiul

„Prin extragerea tritiului putem reutiliza apa grea, pe de-o parte, pe de-altă parte, producem acest izotop care este foarte căutat în piaţă şi a cărui valoare va creşte pe măsură ce reactoarele pe bază de fuziune vor începe să prindă contur. Am avut deja discuţii cu cei de la proiectul ITER, care fac primul reactor de fuziune, dar şi cu alţi dezvoltatori de astfel de reactoare care sunt interesaţi de combustibilul produs de noi. În momentul de fapt, tritiul are o valoare de piaţă între 27.000 şi 30.000 de euro gramul”, a spus directorul general al Nuclearelectrica.

Cosmin Ghiță: „Instalația scade și costurile”

De asemenea, Cosmin Ghiţă a precizat că în afară de faptul că instalaţia aduce o protecţie sporită atât personalului Nuclearelectrica, prin îmbunătăţirea condiţiilor radiologice şi a populaţiei, aceasta permite şi reutilizarea apei grele, dar scade şi costurile la finalul vieţii unei centrale nucleare de tip CANDU. Cele care au instalaţie de detritiere au un cost mult mai redus în dezafectare.

Potrivit directorului general al Societății Naţionale Nuclearelectrica, România este una dintre cele trei țări care au o astfel de instalaţie de detritiere, de extragere a tritiului din apa grea. Celelalte două sunt Canada și Coreea de Sud.

Grija cea mai mare – teama că pleacă specialiștii

Conform lui Cosmin Ghiță, una dintre cele mai mari probleme ale industriei nucleare este că specialiștii în domeniu sunt foarte greu de găsit.

„Noi, ca şi celelalte companii, ne confruntăm cu acest lucru, dar am avut un program foarte, foarte bine conturat în gestionarea acestei vulnerabilităţi. Noi, pe lângă faptul că avem proiecte foarte mari, care necesită o resursă umană destul de mare, ne-am confruntat în ultimii ani şi cu o schimbare generaţională şi cu un exod de personal către centralele nucleare care au fost puse în funcţiune în alte ţări, în special cele din Orientul Mijlociu.

Astfel, în perioada 2017-2024 organizaţia a pierdut cam 1.433 de specialişti ca urmare a migrării acestora către alte ţări sau ca urmare a pensionării, cu înregistrarea unor situaţii deosebite, mai ales în 2017, când la fabrica de combustibil nuclear s-au pensionat 173 de colegi dintr-un foc”, a povestit directorul Nuclearelectrica.

El a arătat că societatea dezvoltă politici care să-i permită ca și pe viitor să aibă la îndemână personal cu o calificare corespunzătoare exigențelor.

„Cam în aceeaşi perioadă, noi am reangajat 1.541 de specialişti şi tineri, am început programul nostru de employer branding nucleu de excelenţă, prin care am început acordarea de burse, programe duale cu licee şi cu universităţi şi pe care continuăm să-l creştem, dar în paralel am reţinut o forţă de muncă înalt calificată, ca să asigure un mentorat şi să asigure pregătirea viitorilor specialişti”.

„Am preîntâmpinat situații care puteau deveni grave”

Directorul Nuclearelectrica a vorbit și despre situațiile neprevăzute care au apărut de-a lungul timpului, generate de modificarea legislației în domeniul muncii.

„În acest sens, noi am preîntâmpinat aceste situaţii pe care nu le-am prevăzut, pe de o parte, schimbarea condiţiilor de pensionare pentru cei care au beneficiat de condiţii speciale şi, pe de altă parte, migrarea către alte centrale nuclearo-electrice prin aceste programe care au dus la o scădere a personalului sau au necesitat înlocuirea unor specialişti înainte de vreme”.

În încheierea intervenției sale, șeful Nuclearelectrica a lansat și un avertisment:

„Vă atrag atenţia că un personal, un specialist în domeniul nuclear, în special cei care sunt formaţi în tehnologia de tip Candu se formează între cinci şi şapte ani. Depinde de materie, de gradul de răspundere şi ce urmează să facă în cadrul centralei, dar cam aici este media.”, a mai spus Cosmin Ghiță.