România depune penultima cerere de plată din PNRR. Pîslaru promite o tranșă „curată”, fără bani reținuți

Cererea de plată numărul 5 cuprinde 75 de ținte și jaloane și are o valoare declarată de 2,84 miliarde de euro. Dacă va fi aprobată integral de Comisia Europeană, România va ajunge la 78% din granturile disponibile prin PNRR.

Procentul nu reprezintă însă rezultatul final:

mai rămâne cererea numărul 6, prin care absorbția poate urca până la 97,22%. Diferența depinde în principal de câteva reforme pe care Parlamentul încă trebuie să le adopte.

75 de jaloane într-o singură cerere

Dragoș Pîslaru a anunțat că România este pregătită să depună cererea de plată numărul 5 din PNRR, penultima din program.

POLITICĂ

Grindeanu acuză PNL și USR: „Intenția unora va conduce însă la pierderea banilor”

POLITICĂ

Grindeanu cere oprirea închiderii centralelor și îl trimite pe Bolojan la Bruxelles: „Este o sinucidere economică”

Dosarul cuprinde 75 de ținte și jaloane:

• 21 de reforme;
• 54 de investiții.

Ministerul a primit și sumarul Autorității de Audit, iar concluzia acestuia este pozitivă. Pe această bază, Pîslaru estimează că România va avea o cerere „curată”, adică fără sume suspendate pentru jaloane considerate neîndeplinite.

Depunerea nu înseamnă încasare

Guvernul trimite cererea, dar Comisia Europeană trebuie să verifice documentele și să stabilească dacă toate condițiile au fost îndeplinite.

Pîslaru estimează că evaluarea preliminară va dura aproximativ două luni.

Va urma decizia Consiliului UE, iar banii ar putea fi încasați până la sfârșitul anului.

Prin urmare, România nu are încă cele 2,84 miliarde în cont. Are un dosar despre care Guvernul susține că este complet.

Cât valorează, în realitate, cererea

Valoarea brută anunțată este de 2,84 miliarde de euro. Din aceasta, Pîslaru a indicat drept sume nete:

• 1,65 miliarde de euro din granturi;
• 433 de milioane de euro din împrumuturi.

Cele două valori nu însumează 2,84 miliarde.

Diferența provine, potrivit explicației ministrului, din modul de calcul al prefinanțărilor și din distincția dintre valorile brute și sumele nete care urmează să intre efectiv în calcul.

Pentru România, partea esențială este cea de 1,65 miliarde de euro reprezentând finanțare nerambursabilă.

Granturile rămân la 13,57 miliarde de euro

După revizuirea PNRR, România are alocate 13,57 miliarde de euro sub formă de granturi și 7,84 miliarde sub formă de împrumuturi.

Pîslaru insistă că partea nerambursabilă nu a fost redusă în urma renegocierii planului.

Au fost modificate proiecte și calendare, dar plafonul granturilor a rămas același.

Înaintea cererii numărul 5, România se afla la aproximativ 66% din această sumă.

Dacă noua tranșă este validată integral, totalul granturilor acoperite va ajunge la aproximativ 10,6 miliarde de euro, adică 78%.

De ce numai 78%

Explicația este mai simplă decât pare: aceasta este penultima cerere, nu decontul final.

După cererea numărul 5 rămâne cererea 6, care va include încă 2,58 miliarde de euro din granturi. Raportată la alocarea totală de 13,57 miliarde, ultima tranșă reprezintă aproximativ 19%.

Așadar:

• după cererea 5: aproximativ 78%;
• prin cererea 6: încă aproximativ 19%;
• absorbție finală posibilă: 97,22%.

Cei 78% nu înseamnă că România a pierdut deja restul de 22%. Înseamnă că aproape toată diferența se află în ultima cerere de plată.

Parlamentul ”păzește” ultimele miliarde

Cererea numărul 6 trebuie pregătită până la sfârșitul lunii septembrie.

Investițiile finanțate prin granturi – spitale, tronsoane ale autostrăzii A7 și proiecte feroviare – ar avea, potrivit ministrului, riscuri „mai degrabă marginale”.

Problemele serioase se află la reforme.

Printre actele care mai trebuie adoptate se numără:

• legea salarizării unitare;
• legea hidrogenului;
• modificările necesare pentru respectarea jalonului privind decarbonizarea.

Aceste legi nu sunt ornamente atașate proiectelor.

Fără adoptarea lor în forma convenită cu Bruxelles-ul, Comisia poate suspenda sau reduce plata.

Ce înseamnă pragul de 97,22%

Chiar și în scenariul optimist prezentat de Pîslaru, România nu ajunge la 100%, ci la 97,22% din granturile PNRR.

Diferența de 2,78% înseamnă aproximativ 377 de milioane de euro.

Ea reflectă sumele pierdute ori nerecuperabile din jaloanele ratate sau îndeplinite doar parțial în cererile anterioare și eventualele ajustări rămase în forma finală a planului.

România a avut deja probleme la cererile 2 și 3, unde anumite componente nu au fost acceptate integral.

O parte din decalaj a fost recuperată prin renegociere și îndeplinirea ulterioară a unor condiții, dar nu totul poate fi readus în program.

De la 47% la 78%, într-un an și două luni

Pîslaru susține că, la instalarea Guvernului Bolojan, gradul de absorbție era de 47,19%, după patru ani și jumătate de PNRR.

Într-un an și două luni, procentul ar fi crescut cu aproximativ 31 de puncte, până la nivelul de 78% anticipat după cererea 5.

Este o accelerare evidentă, dar și rezultatul apropierii termenului final: după ani de întârzieri, toate instituțiile au fost obligate să alerge simultan.

Veste bună, cu Parlamentul trecut la rubrica riscuri

Anunțul lui Pîslaru este, în esență, unul bun.

Cererea numărul 5 pare pregătită, auditul intern este favorabil, iar Guvernul nu se așteaptă la suspendări.

Dar cei 78% nu reprezintă victoria finală și nici banii deja încasați.

Ultima miză este de 2,58 miliarde de euro, iar o parte importantă depinde de capacitatea Parlamentului de a adopta rapid reforme amânate ani întregi.

România poate termina PNRR-ul cu 97,22% din granturi atrase.

Pentru asta, aleșii trebuie să facă într-o lună ceea ce politica românească reușește cel mai greu: să voteze reforme înainte să plece acasă tanti de la casierie.