România în penumbră: cele 32 de scenarii de coșmar care pot prăbuși Sistemul Energetic Național

Invizibilă, dar vitală, coloana vertebrală a României moderne tremură sub spectrul unor amenințări fără precedent. De la „fantomele” digitale care pot paraliza sistemele SCADA printr-un singur click, până la furia naturii sau ecoul exploziilor de la graniță, securitatea energetică a țării nu mai este o certitudine, ci un câmp de luptă strategic. Ministerul Energiei a ridicat cortina de pe „Planul de pregătire pentru riscuri”, un document radiografie care dezvăluie cele 32 de scenarii de coșmar ce pot stinge lumina în România. Nu este vorba doar despre simple pene de curent, ci despre un mecanism de supraviețuire într-o regiune unde energia a devenit o armă, iar vulnerabilitatea unui transformator poate decide soarta unei întregi economii. Suntem pregătiți pentru „ora zero” sau navigăm la limita unui colaps iminent?

Analiza, realizată conform metodologiei ENTSO-E și Deciziei ACER nr. 07/2020, arată că riscurile la care este expus sistemul energetic național (SEN) sunt multiple, variind de la atacuri cibernetice și conflicte militare la condiții meteorologice extreme și crize de combustibili.

Definirea crizei de energie electrică

Conform regulamentului aplicabil, o „criză de energie electrică” este o situație actuală sau iminentă în care există un deficit semnificativ de energie electrică, astfel încât furnizarea către clienți devine imposibilă. Cauzele potențiale includ penurii de resurse energetice, nevoile de apărare națională, conflicte regionale, greve, solicitări ale organismelor UE, condiții meteorologice extreme, nerespectarea reglementărilor de mediu sau indisponibilitatea surselor de producție într-o anumită zonă.

Scenarii regionale și evaluarea națională

Analiza realizată de ENTSO-E (European Network of Transmission System Operators for Electricity) pentru regiunea Europei Centrale și de Est, din care face parte și România, a identificat 32 de scenarii de criză energetice. Aceasta oferă o imagine cuprinzătoare asupra modului în care diferite tipuri de evenimente, naturale sau provocate de om, pot afecta securitatea energetică la nivel regional și, implicit, la nivel național.

11:40, 08.01.2026 • ACTUALITATE

Ministerul Energiei se mută la „Poștă”

17:03, 17.12.2025 • ACTUALITATE

Acționarii Hidroelectrica închid ochii: președintele Consiliului de Supraveghere, implicat într-un dosar de mită, rămâne la conducere

Scenariile au fost grupate pe categorii pentru a reflecta tipurile de riscuri cu care se confruntă sistemele de energie electrică:

1. Atacuri cibernetice (S1-S2) – Include intruziuni în sistemele SCADA și ale rețelelor de control, malware care poate paraliza centrele de comandă, și furtul de date critice pentru operarea SEN. Impactul poate varia de la întreruperi localizate la perturbări extinse, afectând fluxul de energie și încrederea operatorilor în securitatea rețelei.
2. Atacuri fizice (S3-S4) – Sabotajul infrastructurii, distrugerea transformatoarelor sau a liniilor de transport, și atacuri asupra centralelor electrice. Astfel de evenimente pot provoca oprirea parțială sau totală a producției, cu efecte directe asupra consumatorilor industriali și casnici.
3. Fenomen naturale extreme (S7-S12, S28-S31) – Include valuri de frig sau căldură, furtuni, viscole, inundații și secetă. Aceste scenarii afectează atât cererea (creșterea consumului de energie pentru încălzire sau răcire), cât și oferta (redundarea hidrocentralei în perioade de secetă sau deteriorarea liniilor aeriene în timpul furtunilor). De exemplu, în valurile de căldură din vara anului 2023, România a importat peste 5% din energia necesară pentru acoperirea consumului casnic și industrial, ceea ce indică vulnerabilitatea sistemului.
4. Crize în aprovizionarea cu combustibili (S13-S14) – Lipsa gazului natural, a carburanților fosili sau a cărbunelui poate limita producția centralelor termice. În scenariul unei crize de gaz, centralele pe gaz sau mixul de cogenerare sunt nevoite să reducă producția, afectând echilibrul SEN și creșterea importurilor de energie.
5. Erori tehnice sau umane (S15-S22) – Defecțiuni ale echipamentelor, erori de operare, neconformități în mentenanță sau întreruperi neprevăzute. Acestea includ opriri neplanificate ale centralelor, căderi de linii electrice sau lipsa coordonării în perioade critice.
6. Pandemii (S27) – O reducere masivă a personalului operațional poate afecta monitorizarea rețelei, intervențiile de urgență și funcționarea centralelor, chiar dacă cererea de energie scade într-o perioadă de izolare.
7. Conflicte militare (S32) – În cazul unui conflict, infrastructura poate fi vizată direct sau indirect, prin atacuri asupra centrelor de comandă, transportului de combustibili sau a rețelelor de distribuție, ceea ce poate genera pierderi semnificative de energie și necesitatea apelului la interconexiuni externe.

Evaluarea la nivel național

La nivel național, Operatorul de Transport și Sistem (OTS) România a realizat o evaluare detaliată a fiecărui scenariu pe baza a două criterii:

1. Probabilitatea apariției – frecvența estimată a evenimentului într-un an;
2. Impactul potențial – măsurat prin doi indicatori principali:

• EENS (Expected Energy Not Supplied) – procentul din cererea anuală de energie care nu poate fi livrată în cazul unui scenariu de criză;
• LOLE (Loss of Load Expectancy) – durata estimată în ore în care cererea nu poate fi acoperită.

Aceste instrumente permit nu doar clasificarea riscurilor, ci și prioritizarea măsurilor de prevenție și răspuns.

Scala de probabilitate a crizei

Această scală arată că, deși unele riscuri sunt foarte puțin probabile, ele pot avea un impact dezastruos, ceea ce impune planuri de urgență chiar și pentru scenarii „rare”.

Scala de impact a crizei

Prin combinarea probabilității cu impactul, OTS poate clasifica scenariile într-un orizont de risc național, identificând care sunt prioritare pentru planificarea măsurilor preventive și pentru alocarea resurselor în situații de urgență.

Scenarii de risc major pentru România

Analiza combinată a probabilității de apariție și a impactului potențial asupra Sistemului Energetic Național (SEN) evidențiază nouă scenarii considerate critice pentru România, potrivit evaluărilor realizate în cadrul mecanismelor ENTSO-E și adaptate la nivel național de Operatorul de Transport și Sistem. Aceste scenarii nu sunt ipotetice, ci reflectă tipuri de evenimente deja întâlnite, parțial sau integral, în ultimii ani, atât în România, cât și în alte state europene.

Caracteristica comună a acestor riscuri este faptul că ele pot genera pierderi semnificative de energie neasigurată (EENS) și perioade prelungite în care cererea nu poate fi acoperită (LOLE), cu efecte directe asupra populației, economiei și infrastructurii critice.

S1 – Atac cibernetic asupra activelor rețelei electrice

Probabilitate: posibil
Impact: critic – mare

Atacurile cibernetice sunt considerate unul dintre cele mai complexe și greu de anticipat riscuri pentru SEN. În acest scenariu, sunt vizate sistemele SCADA, centrele de dispecerizare și platformele IT care coordonează producția, transportul și distribuția energiei electrice.

Un atac reușit poate conduce la: pierderea controlului asupra fluxurilor de energie; opriri neplanificate ale grupurilor de producție; imposibilitatea echilibrării sistemului în timp real; erori în lanț care se pot propaga la nivel regional.

Specific acestui tip de risc este imprevizibilitatea: un atac poate începe local, dar poate afecta rapid întregul SEN, inclusiv interconexiunile transfrontaliere. În evaluările OTS, acest scenariu este încadrat în categoria celor cu impact mare, chiar dacă probabilitatea nu este maximă, tocmai din cauza efectelor sistemice.

S10 – Val de frig sever

Probabilitate: posibil
Impact: critic – mare

Valurile de frig extrem, cu temperaturi cuprinse între –25°C și –15°C, determină creșteri abrupte ale consumului de energie electrică și gaze naturale, în special în sectorul rezidențial. În același timp, aceste condiții afectează negativ capacitatea de producție: hidrocentralele pot fi limitate de debite reduse sau îngheț; producția eoliană devine imprevizibilă; accesul la echipamente și intervențiile în teren sunt îngreunate; transportul combustibililor către centralele termice poate fi perturbat.

În astfel de situații, România devine dependentă de importuri exact într-un context în care și statele vecine se confruntă cu cereri ridicate, ceea ce limitează posibilitatea de sprijin extern.

S12 – Evenimente extreme de iarnă (viscol, furtuni înghețate)

Probabilitate: posibil
Impact: major

Acest scenariu se referă la fenomene meteorologice violente care afectează în special rețelele aeriene de transport și distribuție. Viscolul, depunerile masive de gheață și vânturile puternice pot produce: ruperea conductoarelor electrice; avarii ale stâlpilor și izolațiilor; blocarea accesului echipelor de intervenție; imposibilitatea manevrelor operative în stații.

Impactul este de regulă regional sau zonal, dar, în cazul unor evenimente extinse, poate conduce la întreruperi pe arii largi, cu efecte economice și sociale semnificative.

S13 – Criză în aprovizionarea cu combustibili fosili

Probabilitate: posibil
Impact: critic – critic

Acest scenariu vizează indisponibilitatea gazelor naturale, cărbunelui sau altor combustibili necesari producției de energie electrică. Într-un astfel de context: centralele termice reduc sau opresc producția; sarcina este transferată către alte surse, crescând presiunea asupra rețelei; criteriul de siguranță N-1 poate fi încălcat; prețurile pe piața de energie cresc accentuat.

România, deși dispune de producție internă de gaze, rămâne expusă riscurilor de aprovizionare, mai ales în perioadele de consum maxim, când cererea depășește capacitatea internă disponibilă.

S23 – Greve, revolte, acțiuni de protest

Probabilitate: puțin probabil
Impact: critic – critic

Lipsa personalului calificat în poziții-cheie poate afecta grav funcționarea SEN. Operatorii de dispecerat, personalul din centrale și echipele de intervenție sunt esențiali pentru menținerea echilibrului sistemului.

Într-un astfel de scenariu: producția poate fi oprită din motive de siguranță; rezervele de putere nu pot fi activate; procesele de comandă și control sunt blocate.

Deși probabilitatea este mai redusă, impactul este evaluat ca fiind critic, mai ales în lipsa unor mecanisme rapide de substituire a personalului.

S27 – Pandemie

Probabilitate: puțin probabil
Impact: critic – critic

Experiența pandemiei COVID-19 a arătat că funcționarea sistemelor energetice poate fi afectată nu doar de cerere, ci și de disponibilitatea resursei umane. Reducerea personalului operațional și IT afectează: monitorizarea rețelei; intervențiile în caz de avarii; funcționarea sistemelor de comunicații și control.

Chiar dacă cererea totală poate scădea, riscul de dezechilibru rămâne ridicat.

S29 – Secetă

Probabilitate: posibil
Impact: critic – mare

Seceta prelungită reduce semnificativ producția hidro, care reprezintă o componentă importantă a mixului energetic național. Consecințele includ: diminuarea rezervei de putere; creșterea dependenței de importuri; volatilitate accentuată a prețurilor; perturbări în piața de energie.

Acest scenariu este considerat unul dintre cele mai probabile în contextul schimbărilor climatice.

S30 – Cutremur

Probabilitate: puțin probabil
Impact: dezastruos – critic

Un cutremur major poate avaria simultan: stații de transformare; linii de transport; echipamente de control și comunicații.

Impactul este caracterizat prin pierderi masive de energie, întreruperi prelungite și dificultăți majore în coordonarea intervențiilor, mai ales în zonele urbane dense.

S32 – Conflict militar, război

Probabilitate: puțin probabil
Impact: dezastruos – critic

Acest scenariu presupune afectarea directă sau indirectă a infrastructurii energetice. Centrele de comandă pot deveni nefuncționale, fiind necesară relocarea lor, iar capacitățile de producție și transport pot fi compromise.

În acest context, România poate apela la mecanismele de asistență ENTSO-E, solicitând sprijin de avarie din partea operatorilor de transport vecini, în măsura în care interconexiunile rămân operaționale.

Alte riscuri și dependențe transfrontaliere

Toate scenariile critice au o dimensiune regională și transfrontalieră. România este interconectată energetic cu Ungaria, Ucraina, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova, iar aceste legături pot fi atât un avantaj, cât și o vulnerabilitate.

În cazul: valurilor de frig sau de căldură, sprijinul reciproc este limitat, deoarece toate statele se confruntă simultan cu cereri ridicate; cutremurelor sau conflictelor, importurile de urgență pot stabiliza temporar sistemul, dacă infrastructura de interconectare nu este afectată; crizelor de combustibili, fluxurile transfrontaliere pot amplifica dezechilibrele interne.

Astfel, securitatea energetică a României nu mai poate fi analizată izolat, ci trebuie înțeleasă ca parte a unui ecosistem regional interdependent, în care riscurile se propagă rapid dincolo de granițe.