România, la masa celor mai bune deserturi din lume. Pe ce loc se clasează papanașii

Când un clasament global al deserturilor se face cu zeci de mii de voturi din toată lumea, surprizele nu mai țin de „gusturi locale”, ci de consistență: cine rămâne în top a reușit să treacă granițe. În noua listă „Top 100 cele mai gustoase deserturi din lume”, România apare cu un nume familiar oricărui meniu de restaurant: papanașii, clasați pe locul 33, cu 4,28 stele din 5, pe baza a aproape 97.500 de voturi.

Papanașii, locul 33 în Top 100 deserturi

Intrarea papanașilor în acest top aduce din nou în prim-plan bucătăria dulce românească și o rețetă care, de la cabane montane până la restaurantele din marile orașe, a devenit un reper al meniurilor „cu specific”. Poziția 33 este una solidă într-un clasament dominat, de regulă, de deserturi cu tradiție globală, iar ratingul de 4,28 arată un nivel ridicat de apreciere în rândul publicului internațional.

Top 10: Turcia și Italia, pe primele locuri

Clasamentul este condus de Antakya künefesi, un desert turcesc tradițional, urmat de clotted cream ice cream (înghețată englezească) și gelato al pistacchio (Italia). În top 10 apar și:

1. Antakya künefesi – desert turcesc tradițional, considerat cel mai bun din lume.

06:59 • Educație

România alocă 60 de milioane de euro pentru bursele sociale ale studenților. Sprijin pentru 40.000 de tineri

06:40 • ACTUALITATE

Românii plătesc mai puțin pentru roaming: ANCOM anunță reduceri și extinderea serviciului

2. Clotted cream ice cream – înghețată tradițională englezească.

3. Gelato al pistacchio – gelato cu fistic din Italia.

4. Strudel di mele – desert cu mere din Italia/Alpi.

5. Gaziantep baklavası – baklava din Turcia.

6. Fıstıklı sarma – baklava cu fistic din Turcia.

7. Tembleque – budincă dulce din Puerto Rico.

8. Crêpes sucrées – clătite dulci din Franța.

9. Tinginys – desert cu ciocolată din Lituania.

10. Pão de Ló de Ovar – prăjitură portugheză tradițională.

Ce sunt papanașii și cum se servesc

Papanașii sunt un desert tradițional românesc, de regulă în formă de gogoașă cu „căpăcel” deasupra, preparați dintr-un aluat care include brânză de vaci (uneori urdă), făină, ouă, griș și zahăr. Se gătesc în două versiuni principale:

• prăjiți, varianta cea mai populară în restaurante, cu exterior rumen și interior pufos;
• fierți, o variantă mai „blândă”, cu textură diferită, apropiată de găluște.

Servirea clasică include smântână și dulceață sau gem, combinația dintre crema rece și aluatul cald fiind una dintre „semnăturile” desertului.

Origini disputate și influențe culinare

Originea papanașilor rămâne un subiect de dezbatere. Unele interpretări îi leagă de zonele montane ale României, unde lactatele proaspete erau la îndemână și deserturile „de casă” se construiau în jurul brânzeturilor. Alte perspective sugerează influențe venite din spațiul Imperiului Austro-Ungar, unde diverse preparate cu aluat și brânză au circulat și s-au adaptat de la o regiune la alta.

Dincolo de rețetă, papanașii au devenit, în timp, un „desert de identitate”: sunt comandați adesea de turiști ca experiență culinară românească, apar în meniurile restaurantelor cu specific și rămân un preparat prezent și în gospodării. Forma lor, servirea generoasă și asocierea cu dulcețurile de fructe îi fac ușor de recunoscut și, iată, suficient de convingători pentru a strânge zeci de mii de voturi la nivel global.