România polarizată: de ce nu mai știm să ne contrazicem

Democrația are nevoie de diversitate de opinii și de dezbatere reală. Într-o analiză amplă asupra climatului social și politic din România, sociologul Remus Ștefureac subliniază riscurile polarizării, ale dezinformării și ale vulnerabilității generațiilor tinere în fața războiului informațional.

Dezbaterea, semn de sănătate democratică

Potrivit lui Remus Ștefureac, existența unor puncte de vedere diferite este esențială pentru ca politicile publice să poată genera un bine comun real.

14:43, 12.12.2025 • ACTUALITATE

Avocatul Robert Roșu destructurează reportajul Recorder: emoția nu poate înlocui analiza juridică

11:11, 12.12.2025 • ACTUALITATE

CSM reacționează tranșant la ”alegațiile” Recorder: Secția pentru judecători sesizează Inspecția Judiciară

„Ar trebui să ne bucurăm de diversitatea opiniilor”, afirmă sociologul atrăgând atenția că o societate în care dezbaterea este suprimată riscă derapaje grave: „Imaginați-vă o lume în care opiniile critice despre un război sau despre un regim autoritar ar fi pedepsite penal. Asta nu este democrație.”

Adevărul filtrat prin interese

Ștefureac observă că o parte a societății interpretează adevărul prin prisma intereselor politice sau mediatice, într-un spațiu public profund fragmentat. Accesul la informație nu este uniform, iar ceea ce este evident pentru publicul conectat la presa zilnică nu ajunge întotdeauna la nivelul întregii societăți.

„Avem impresia că anumite subiecte sunt cunoscute de toată lumea, dar în realitate sunt segmente largi de populație care află foarte puțin sau deloc despre ele”, explică sociologul.

Protestele nu au dispărut, s-au mutat online

Referitor la scăderea prezenței în stradă comparativ cu perioada protestelor din 2017, Remus Ștefureac respinge ideea unei resemnări colective. În opinia sa, formele de manifestare civică s-au schimbat radical.

„În urmă cu șase ani nu aveam o societate atât de conectată la rețelele sociale. Astăzi, protestul se manifestă viral, online, mai ales în rândul tinerilor”, spune el, subliniind că noile generații nu mai folosesc preponderent Facebook, ci platforme precum Instagram și TikTok.

Influencerii și generațiile vulnerabile

Un punct sensibil al analizei îl reprezintă influența formatorilor de opinie asupra tinerilor. Ștefureac arată că multe dintre figurile cu impact major asupra segmentului 16–30 de ani sunt complet necunoscute publicului adult.

„Sunt nume care modelează opinii, atitudini și valori, fără ca părinții sau societatea largă să știe cine sunt acești influenceri”, avertizează sociologul, subliniind riscurile asociate dezinformării și manipulării.

Războiul informațional, o amenințare reală

Remus Ștefureac atrage atenția asupra impactului „devastator” al războiului informațional și al dezinformării, în special asupra tinerilor. El consideră că algoritmii unor rețele sociale pot favoriza conținut care subminează democrațiile din interior, afectând reziliența statelor.

În acest context, sociologul susține necesitatea unei dezbateri serioase la nivel european privind reglementarea platformelor digitale, subliniind însă că trebuie menținut un echilibru clar între protecția societății și libertatea de exprimare.

Rusia, frica istorică și anxietatea colectivă

Referindu-se la războiul din Ucraina, Ștefureac spune că temerile românilor sunt profund ancorate în istorie. Invaziile repetate, experiența regimului comunist și represiunea brutală au lăsat urme adânci în memoria colectivă.

„Pentru România, Rusia nu este un concept abstract. Este o traumă istorică”, afirmă sociologul, adăugând că agresiunea actuală generează o anxietate socială legitimă.

El amintește și de existența unor operațiuni de influență și dezinformare documentate, care vizează subminarea intereselor naționale și promovarea unor mesaje contrare valorilor democratice.

Democrația presupune răbdare și asumare

Sociologul subliniază că procesele democratice sunt lente și presupun ajustări continue. Politicile statului, inclusiv cele din domeniul justiției sau al securității, trebuie evaluate și corectate în timp, fără reacții impulsive sau jocuri de culise.

„Democrația nu înseamnă decizii peste noapte, ci asumare, dezbatere și corectare”, concluzionează Ștefureac.