România, pusă la zid de Reuters. Guvernul explică de ce cifrele nu spun întreaga poveste
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/10/Romania-pusa-la-zid-de-Reuters.-Guvernul-explica-de-ce-cifrele-nu-spun-intreaga-poveste-scaled.jpg)
Guvernul neagă ferm că țara noastră ar fi implicată direct în importuri de energie din Federația Rusă. Ministrul Energiei explică faptul că România respectă integral sancțiunile europene și că eventualele importuri indirecte provin din state non-UE care amestecă țițeiul rusesc cu propriile resurse.
România neagă importurile directe de petrol rusesc
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România nu a mai importat țiței din Federația Rusă din 5 decembrie 2022 și nici produse petroliere din 5 februarie 2023. Reacția vine după ce agenția Reuters a publicat o analiză care include țara noastră printre statele Uniunii Europene care „alimentează economia de război a Rusiei”.
Ivan a precizat că România nu a avut niciodată un contract direct cu Gazprom și că nu va importa nici în viitor produse petroliere sau țiței din Federația Rusă.
„România respectă toate sancțiunile adoptate la nivelul Uniunii Europene. Orice încălcare a legislației privind regimul sancțiunilor împotriva Federației Ruse va fi sancționată fără ezitare. România nu face niciun compromis când vine vorba de obligațiile sale ca stat membru al Uniunii Europene și de asigurarea securității sale energetice”, a transmis ministrul Energiei.
Ministerul Energiei: Importurile indirecte, posibile prin țări terțe
Explicațiile Ministerului Energiei arată că țări din afara Uniunii Europene — precum Turcia, India, Arabia Saudită sau Egipt — nu au obligația de a respecta regimul sancțiunilor impus de Bruxelles și pot amesteca țițeiul propriu cu cel provenit din Rusia.
Astfel, produsele rezultate din rafinare primesc certificatul de origine al statului în care au fost procesate, ceea ce permite exportul lor către UE fără a încălca legislația comunitară.
„Importul de produse petroliere din aceste state este permis conform cadrului legal al Uniunii Europene și regimului de sancțiuni impus de Comisia Europeană”, a explicat ministerul.
În privința cărbunelui, instituția a reamintit că importurile din Federația Rusă au fost interzise încă din august 2022, prin Pachetul 5 de sancțiuni economice, iar România nu importă gaze rusești, fiind interconectată cu rețelele din Europa de Vest și Sud.
Reguli stricte impuse de Uniunea Europeană
Ministerul Energiei a subliniat că, începând cu 5 decembrie 2022, operatorii economici din România nu mai pot importa țiței din Federația Rusă, iar din 5 februarie 2023 au fost sistate și importurile de produse petroliere.
Conform Regulamentului (UE) 2025/1494, adoptat în iulie 2025, din 21 ianuarie 2026 va fi interzisă achiziționarea, importul sau transferul în Uniune, direct ori indirect, al produselor petroliere rafinate în state terțe din țiței rusesc.
Totodată, Comisia Europeană lucrează la o propunere de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale rusești.
Reuters: Importurile energetice au crescut cu 57% în România
Analiza publicată de agenția Reuters arată că mai multe state membre UE — printre care România, Franța, Olanda și Portugalia — au înregistrat creșteri ale importurilor de energie din Rusia în 2025. În cazul României, raportul menționează o creștere de 57%.
Reuters susține că, deși Uniunea Europeană a redus dependența de resursele energetice rusești cu 90% din 2022, blocul comunitar a continuat să importe energie rusă în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2025.
Vaibhav Raghunandan, specialist în relațiile UE–Rusia la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), a descris această tendință ca „o formă de autosabotaj”, subliniind că vânzările de energie rămân principala sursă de venituri pentru Moscova.
Poziția României: Respectarea sancțiunilor, prioritate absolută
Ministerul Energiei insistă că România respectă strict toate deciziile europene privind sancțiunile împotriva Federației Ruse și că eventualele importuri indirecte provin exclusiv din comerțul legal cu state non-UE.
Prin aceste clarificări, autoritățile române încearcă să combată percepția creată de analiza Reuters și să reafirme angajamentul țării față de politica externă și energetică a Uniunii Europene.