România și Moldova frânează un proiect susținut de UE și SUA. De ce au apărut neînțelegerile
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/03/transport-si-distributie-gaze-naturale.jpg)
România se dovedește a fi un obstacol major în realizarea unui proiect strategic pentru independența energetică europeană, Coridorul Vertical, blocat din cauza tarifelor de tranzit.
Un proiect energetic de importanță crucială pentru securitatea Europei, susținut intens de Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, se află în impas din cauza României și Republicii Moldova. Coridorul Vertical, destinat să transporte gaze naturale din Grecia către Ucraina și Moldova, este blocat din cauza tarifelor ridicate de tranzit impuse de cele două țări, ceea ce afectează sustenabilitatea economică a întregii inițiative.
Ce este Coridorul Vertical și de ce este important
Coridorul Vertical o alternativă strategică pentru transportul gazelor naturale pe ruta Grecia – Bulgaria – România, extinzându-se ulterior spre Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina. Este conceput pentru a transporta anual până la 25 de miliarde de metri cubi de gaz, contribuind direct la diminuarea dependenței energetice a Europei de gazele rusești.
În prezent, infrastructura permite un tranzit limitat, de aproximativ 10 miliarde de metri cubi, însă planurile prevăd dublarea acestei capacități prin investiții semnificative în conductele existente și extinderea interconectoarelor. În acest context, România joacă un rol esențial în ecuația regională a transportului energetic, fiind poziționată strategic între sursele din sud și piețele din nord-estul Europei.
Tarifele ridicate impuse de România și Moldova, o piedică majoră
Potrivit informațiilor prezentate de operatorii implicați în proiect, tarifele mari impuse de România și Moldova pentru tranzitul gazelor sunt principale cauză a stagnării implementării Coridorului Vertical. Aceste costuri ridicate fac ca ruta sud-nord să fie necompetitivă în comparație cu alte opțiuni, afectând viabilitatea economică a proiectului.
Această situație a generat preocupări la nivel european și american, mai ales în contextul în care Bruxelles-ul urmărește atingerea obiectivului de independență energetică față de Rusia, până în 2027. Coridorul Vertical este considerat o piesă centrală în această strategie.
Actorii implicați și planurile de extindere
Proiectul implică o colaborare între operatorii de transport de gaze din cele șapte țări participante, printre care DESFA (Grecia), Gastrade (care gestionează terminalul GNL de la Alexandroupoli) și consorțiul ICGB ( de interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB). Acesta din urmă a anunțat deja că analizează o creștere a capacității tranzitate de IGB de la 3 miliarde la 5 miliarde de metri cubi anual.
Pentru atingerea acestui obiectiv, ICGB este în căutarea investitorilor care să sprijine extinderea capacității conductelor. Extinderea ar permite o aprovizionare mai flexibilă și eficientă cu gaze naturale, inclusiv din terminalele de gaz natural lichefiat din Grecia și din regiunea caspică.
Bulgaria vrea să majoreze capacitatea de import
În paralel, Bulgaria a transmis oficial intenția de creștere a capacității de import de gaze din Grecia cu 50%, anual începând cu ianuarie 2026. Astfel, volumul ar putea ajunge la 8 miliarde de metri cubi, ceea ce ar consolida și mai mult rolul regiunilor balcanice în noua arhitectură energetică europeană.
Această expansiune regională este menită să susțină nu doar consumul intern, ci și redirecționarea volumului de gaz către nord, prin România, Moldova și Ucraina, țări care au nevoie urgentă de alternative la aprovizionarea tradițională.
Presiuni pentru accelerarea proiectului
În pofida importanței geopolitice a Coridorului Vertical, Comisia Europeană nu a dat până în prezent semnale clare privind o accelerare a procesului de implementare. Totuși, discuțiile recente dintre țările participante, alături de presiunile exercitate de SUA, ar putea determina Bruxelles-ul să intervină mai hotărât în negocieri cu România și Moldova.
UE caută soluții pentru a sprijini financiar și logistic implementarea infrastructurii, inclusiv prin fonduri dedicate tranziției energetice și siguranței energetice în Europa de Est. O posibilă revizuire a schemelor de tarifare sau compensație financiară pentru statul de tranzit sunt luate în calcul pentru deblocarea proiectului.
Grecia, potențial hub regional
Dacă proiectul va veni operațional, Grecia va căpăta un rol central în piața energetică regională, datorită primului terminal GNL de la Alexandroupoli, care poate primi gaz natural din surse variate, inclusiv din SUA, Orientul Mijlociu și regiunea caspică. Acest terminal va deveni un punct nodal pentru redistribuirea gazelor către nord, consolidând Coridorul Vertical drept o arteră vitală în noua hartă energetică europeană.
În acest cadru, România ar putea profita de poziție sa geostrategică, dar riscă, prin politica actuală de tarifare, să piardă oportunitatea de a deveni un jucător-cheie în domeniul transportului regional de energie. Coridorul Vertical este una dintre cele mai ambițioase inițiative energetice europene post-2022, menită să reducă vulnerabilitatea continentului în fața presiunilor energetice externe.