România și susținerea sectorului privat prin PNRR: pe ultimul loc

Un studiu recent elaborat de Parlamentul European a aruncat în lumină o realitate îngrijorătoare: România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește susținerea sectorului privat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această concluzie este una care atrage atenția asupra unei probleme structurale importante din economia românească și generează întrebări cu privire la modul în care fondurile europene sunt gestionate și distribuite în țară.

Conform datelor prezentate de REPER, top 100 beneficiari din PNRR-urile fiecărui stat membru UE arată că în cazul României, cei mai mari beneficiari sunt companiile de stat, cu CFR în frunte, care primește 2,8 miliarde de euro din PNRR. Cu toate acestea, situația financiară a CFR este una alarmantă, cu pierderi în creștere exponențială în ultimii ani. Această discrepanță între sumele primite și performanța financiară precară a beneficiarilor ridică semne de întrebare cu privire la eficiența utilizării fondurilor europene și la guvernanța economică în sectorul public românesc.

Dragoș Pîslaru, raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență în Parlamentul European, subliniază preocupările referitoare la modul în care fondurile PNRR sunt gestionate și distribuite în România. El evidențiază că acestea ajung în principal la companiile de stat conduse defectuos, care devin practic suveici pentru sifonarea banilor publici. În acest context, este esențial să ne întrebăm cum pot aceste companii să administreze eficient miliardele de euro primite din PNRR atunci când înregistrează pierderi financiare substanțiale.

18:12 • ECONOMIE

Iohannis semnează Legea pentru Implementarea PNRR: O mișcare vitală pentru economia României

Studiul realizat de Parlamentul European subliniază lipsa de sprijin a Guvernului pentru sectorul privat și orientarea preponderentă a fondurilor către companiile mari de stat. Acest aspect ridică îngrijorări cu privire la transparența și echitatea procesului de distribuire a fondurilor europene în România și subliniază necesitatea unor reforme structurale și de guvernanță pentru a îmbunătăți eficiența și efectele PNRR.

Se impune o schimbare de priorități

În concluzie, este evident că România se confruntă cu provocări semnificative în utilizarea fondurilor europene pentru susținerea dezvoltării economice, iar orientarea către companiile de stat cu performanțe financiare slabe este un impediment major în calea unei utilizări eficiente a acestor resurse. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu seriozitate și să implementeze măsuri concrete pentru a îmbunătăți guvernanța economică și pentru a asigura o distribuire echitabilă și eficientă a fondurilor europene în beneficiul întregii economii și societăți românești.

Câteva declarații relevante:

Dragoș Pîslaru, raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență în Parlamentul European, aduce în discuție unele aspecte semnificative. Iată câteva citate relevante:

Despre modul în care sunt gestionate fondurile PNRR:
„Unde ajung deci cei mai mulți bani din PNRR? La companii de stat conduse falimentar, care devin suveici de sifonare a banilor publici.”

Despre eficiența administrării fondurilor europene de către companiile de stat:
„S-a întrebat cineva cum ar fi capabilă CFR, ca prim-beneficiar al banilor din PNRR, să administreze miliarde din bani europeni dacă este compania de stat care înregistrează pierderi în creștere exponențială?”

Despre necesitatea clarificărilor și a măsurilor urgente:
„Solicit de urgență Guvernului și Ministerului Transportului să clarifice și să spună cum poate face CFR-faliment o distribuție responsabilă a banilor europeni din PNRR.”

Despre impactul asupra bugetului și a populației:
„Este o sfidare clară pentru toți românii care contribuie la buget cu taxele recent mărite și un afront pentru munca pe care o depunem la nivel european pentru a finanța infrastructura României, inclusiv cea feroviară, atât de necesară pentru români!”

De ce această distribuție anormală a fondurilor de redresare și reziliență?

Există mai multe posibile motive pentru care statul român ar putea dirija fonduri considerabile către companii de stat falimentare, chiar dacă acest lucru poate părea contraproductiv sau nejustificat din perspectiva eficienței economice și a utilizării responsabile a resurselor financiare. Iată câteva ipoteze:

Control politic:

Dirijarea fondurilor către companiile de stat falimentare ar putea servi interesele politice ale anumitor partide sau oficiali guvernamentali care au legături sau influență asupra acestor companii. Astfel, fondurile ar putea fi folosite pentru a-și consolida puterea și sprijinul politic.

Susținerea unor sectoare cheie:

Uneori, guvernele pot considera că susținerea unor companii de stat este esențială pentru menținerea stabilității în sectoare considerate strategice pentru economie sau securitatea națională. Aceste sectoare pot include transportul feroviar, energie, sau infrastructura critică.

Rezolvarea unor probleme sociale:

Uneori, fondurile pot fi direcționate către companii de stat falimentare pentru a preveni concedieri masive sau pentru a evita colapsul complet al acestor companii, ceea ce ar putea avea consecințe sociale grave, cum ar fi șomajul în masă sau tulburări sociale.

Interese personale sau corupție:

Există riscul ca fondurile să fie direcționate către companii de stat falimentare din motive personale sau în beneficiul unor persoane influente din interiorul sau din apropierea guvernului, sub formă de corupție sau favoritism.

În orice caz, este important ca guvernul să fie transparent în privința modului în care sunt cheltuite fondurile publice și să fie responsabil pentru utilizarea lor eficientă în beneficiul cetățenilor și al economiei în ansamblu.