România, sub asediul războiului hibrid al Rusiei: Nicușor Dan și Ilie Bolojan, obstacole majore pentru Kremlin

Rezultatele alegerilor din 18 mai 2025, care au adus victoria lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României și numirea lui Ilie Bolojan ca prim-ministru, au provocat o undă de șoc la Moscova.

Kremlinul nu ne oferă nicio pauză

Rusia privește România ca pe un adversar strategic și intensifică atacurile hibride, de la campanii de dezinformare la acțiuni cibernetice, avertizează analistul de politică externă Șerban Filip Cioculescu, lector la Facultatea de Științe Politice a Universității București, într-un interviu exclusiv pentru News.ro.

„Kremlinul nu ne oferă nicio pauză. România este o țintă constantă”, declară expertul, subliniind că propaganda rusească încearcă să discrediteze noii lideri, acuzându-i că sunt controlați de Uniunea Europeană și că România și-ar fi pierdut suveranitatea.

Aceste atacuri, amplificate în mediul online și prin anumite canale media, sunt o reacție la eșecul suferit de Rusia de a influența alegerile românești în favoarea unor politicieni apropiați Moscovei. Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a emis recent declarații în care își exprimă „îngrijorarea” față de starea democrației din România, o tactică pe care Cioculescu o consideră o încercare de a submina stabilitatea țării.

Tensiuni în Orientul Mijlociu: Rusia, în alertă

Pe plan internațional, Rusia se confruntă cu provocări majore în Orientul Mijlociu, unde pierderea influenței în Siria a slăbit poziția Kremlinului. Cioculescu avertizează că o posibilă schimbare de regim în Iran, un aliat-cheie al Rusiei, ar fi o lovitură devastatoare pentru strategia lui Vladimir Putin. „Iranul este o piesă esențială în axa rezistenței, alături de Rusia, China, Venezuela și Cuba. O prăbușire a regimului de la Teheran ar avea consecințe grave pentru Moscova”, explică analistul.

11:25, 22.06.2025 • Internațional

The Telegraph: Călugărițele de la Putița, un pericol? Rusia le folosește în Europa drept spioni și pentru a răspândi propagandă

18:39, 08.04.2025 • ACTUALITATE

Interferențe în viitoarele alegeri? Bolojan: „Nu va fi o situație în care totul se va liniști”

„Putin şi cei din anturajul lui ştiu că în Iran există două forţe militare care rivalizează, Corpul Gardienilor Revoluţiei, structura aceea paramilitară creată de regimul teocratic după Revoluţia din 1979, şi există şi armata propriu-zisă care se numeşte Artesh. Regimul întotdeauna i-a favorizat pe Gardienii Revoluţiei. Ei au primit armele cele mai bune, ei au primit bani mai mulţi la salariu, au avut investiţii economice.

Gardienii erau un fel de stat în stat, primeau bani din dividende, din investiţii la care armata n-avea acces. Acum, prin omorârea de către Israel a numeroşi comandanţi ai Gardienilor Revoluţiei, dintr-o dată lucrurile s-au echilibrat! Şeful Statului Major General a ajuns un general de armată! Deci armata îşi revendică puterea, într-un fel.

Rusia ştie că e o situaţie dificilă acolo, ştie că într-un caz extrem s-ar putea ajunge chiar la un război civil, la o situaţie de haos,” arată Cioculescu.

Conflictul dintre Iran și Israel, temporar oprit printr-un armistițiu impus de SUA, rămâne o sursă de instabilitate. Cioculescu respinge ideea că această criză s-a încheiat, subliniind că ambele părți se pregătesc pentru noi confruntări, probabil în sfera războiului hibrid.

Rivalitatea dintre Gardienii Revoluției și armata regulată

În Iran, tensiunile interne sunt exacerbate de rivalitatea dintre Gardienii Revoluției și armata regulată, precum și de nemulțumirile minorităților etnice, cum ar fi kurzii, azerii și balocii, care aspiră la autonomie sau independență.

„Deci, nu ştim exact cine ar putea prelua puterea, dar da, posibilitatea unei schimbări de regim există, mai ales dacă războiul va intra într-o nouă fază şi actualul regim va fi puternic destabilizat, contestat pe plan intern. Să ne gândim că acolo există şi minorităţi etnice nemulţumite.

Azerii sunt foarte numeroşi, am înţeles că sunt la fel de mulţi sau chiar mai mulţi decât azerii din Azerbaijan! Sigur că ei sunt şiiţi, azerii sunt apropiaţi de Iran, de teocraţia conducătoare, pe linie religioasă.

Există kurzii, dintre care o parte sunt sunniţi, o parte sunt şiiţi. Şi kurzii ar fi un element care s-ar putea revolta împotriva conducerii de la Teheran.

Mai sunt balocii, minoritatea balocă din zona de contact cu Pakistanul. Aceşti baloci, care duc o luptă de gherilă pentru secesiune şi în Pakistan, şi în Iran, îşi doresc un stat al lor, precum kurzii.

Şi, bineînţeles, Israelul, care cred că încurajează aceste mişcări secesioniste. Israelul, oricum, şi pe zona Siriei se ştie că proteja kurzii şi yazidii şi în general încerca să intervină pentru ei în măsura în care putea. Şi, aşa cum se ştie, există şi o minoritate evreiască în Iran, o minoritate evreiască tolerată care acum nu cred că e într-o situaţie prea bună. Sunt consideraţi de aceeaşi etnie cu duşmanii. Deci, lucrurile sunt foarte complicate acolo,”

În acest context, Rusia și China, deși oferă sprijin diplomatic Iranului, nu au furnizat asistență materială semnificativă.

Jocul strategic al Turciei și Azerbaidjanului

Un alt element al analizei lui Cioculescu este rolul Turciei și al Azerbaidjanului în regiune. Turcia, sub conducerea lui Recep Tayyip Erdoğan, urmărește o agendă ambițioasă, echilibrând relațiile cu Israelul și Iranul pentru a preveni apariția unui hegemon regional.

„Turcia este un rival regional al Iranului, Turcia fiind un fel de portdrapel al sunnismului, al Islamului sunnit. În mod cert, Turcia se percepe ca un rival al Iranului. Asta nu înseamnă că îşi doreşte distrugerea Iranului de către Israel, atenţie! Pentru că turcii au relaţii foarte proaste şi cu Israelul. Şi atunci, ei nu îşi doresc ca Israelul să devină hegemon regional, dar nici Iranul. Deci pentru ei, pentru turci, balanţa asta de putere care ţine în echilibru Iranul cu Israelul e OK! Ei nu-şi doresc să apară un hegemon. Şi-ar dori ei să fie hegemon, adică Turcia! Erdogan bineînţeles că are nişte planuri…”, explică Șerban Filip Cioculescu.

O „tablă de șah” complexă a intereselor regionale

Azerbaidjanul, susținut de Turcia, menține legături strânse cu Israelul, de la care a achiziționat drone folosite în conflictul din Nagorno-Karabakh. Totodată, prezența unei numeroase populații azere în nordul Iranului creează tensiuni latente, deși liderul de la Baku, Ilham Aliev, evită deocamdată o confruntare directă cu Teheranul.

„Azerbaidjan, acesta este înrudit etnic cu Turcia şi este protejat. S-a văzut şi războiul din Nagorno-Karabah, a fost ajutat de Turcia, dar e în relaţii foarte bune şi cu Israelul, atenţie! Tot timpul au loc vizite la nivelul ministerelor Apărării, serviciilor de intelligence, între oficiali azeri şi israelieni.

Să nu uităm că Israelul i-a furnizat drone, alături de Turcia, drone cu care a zdrobit armata şi forţele armeneşti în Nagorno-Karabah. Există tot timpul schimb de informaţii, ceea ce izolează acolo complet Armenia. Armenia, care depinde de Iran!,” arată analistul de politică externă Șerban Filip Cioculescu.

Totodată, proiectul Coridorului Zangezur, care ar conecta Azerbaidjanul cu Turcia prin teritoriul Armeniei, rămâne un punct de dispută. Iranul s-a opus vehement acestui proiect, temându-se de implicațiile geopolitice și de riscul spionajului. Cu toate acestea, slăbiciunea actuală a Iranului ar putea facilita avansarea acestui coridor, consolidând influența Turciei și a Azerbaidjanului în detrimentul Rusiei.

România, pe harta intereselor rusești

Pe plan intern, România se confruntă cu o campanie intensă de propagandă rusească, care încearcă să discrediteze leadership-ul pro-occidental al lui Dan și Bolojan.

„În mod constant, propaganda rusă încearcă să acrediteze ideea că România, de fapt, nu mai este o democraţie, că suntem un stat capturat de o oligarhie care este controlată de Uniunea Europeană, de Ursula von der Leyen. Că personaje precum Nicuşor Dan şi Bolojan sunt controlaţi direct, un fel de marionete ale Bruxelles-ului. E tipica propagandă rusească care, din păcate – zic din păcate! – îşi găseşte o anumită reflectare şi în unele grupări MAGA din America.

Deci, acesta e un element de noutate faţă de acum 5-8-10 ani, pentru că există un ecou şi peste Ocean. Şi acolo găseşti oameni de tipul fostului apropiat al lui Trump, Steve Bannon, care tot aşa consideră Bruxelles-ul un fel de de diavol şi toate mişcările acestea de tip LGBT, de liberalizare sunt demonizate.

Există o potrivire, iată, interesantă între propaganda putinistă şi elementele radicale ale MAGA împotriva liberalismului, împotriva Uniunii Europene, împotriva egalităţii de şanse. Putin speculează, bineînţeles,”, arată Cioculescu. Această retorică găsește ecou în rândul a 30-40% din populație, alimentată de figuri precum Călin Georgescu, prezentat de Rusia ca o victimă a anulării alegerilor din decembrie 2024.

Corupția, amenințare la securitatea națională

Nicușor Dan și Ilie Bolojan au preluat conducerea României cu un angajament ferm de a combate corupția și de a redresa economia, afectată de un deficit bugetar care a atins 3,41% din PIB în primele luni ale anului 2025, în creștere față de 3,38% în 2024.

Cu toate acestea, Cioculescu avertizează că drumul reformei va fi plin de obstacole, mai ales din cauza coaliției guvernamentale formată alături de PSD și PNL, partide cu interese politice și clientelare bine înrădăcinate. „Să te aștepți ca PSD să devină peste noapte un campion al reformei e nerealist”, spune analistul.

Cu toate acestea, primii pași ai noii conduceri sunt promițători. Pe 30 iunie 2025, președintele Dan a convocat CSAT pentru a discuta despre evaziunea fiscală ca amenințare la securitatea națională, iar premierul Bolojan a propus măsuri dure, precum reducerea sporurilor și salariilor din sectorul public. Aceste decizii au stârnit proteste din partea sindicatelor, primarilor și studenților, care se opun tăierilor de beneficii, cum ar fi transportul gratuit sau bursele. Cioculescu estimează că această coaliție va rezista presiunilor cel puțin până în primăvara lui 2026, dar subliniază că succesul va depinde de capacitatea liderilor de a livra rezultate concrete.

Vor încerca să ne lovească prin metode de război hibrid

Deși propaganda rusească s-a mai domolit după alegerile din mai 2025, Cioculescu avertizează că România rămâne o țintă prioritară pentru Kremlin, datorită poziției sale strategice ca membru NATO și al UE.

„Rezultatele alegerilor n-au mulţumit-o, nici n-are cum să fie satisfăcută de faptul că avem acest duet Nicuşor Dan – Bolojan în fruntea ţării, în loc să fie un politician favorabil lor din partidele suveraniste. Şi atunci, automat, România, ca ţară de flanc a NATO şi puternic asociată cu voinţa Uniunii Europene de a se înarma, de a crea o structură de apărare mai puternică pe zona de flanc, n-are cum să convină Rusiei!

În permanenţă vor încerca să ne lovească prin metode de război hibrid. Propaganda şi dezinformarea fiind printre instrumentele tipice acestui război hibrid.

Deci nu există niciun fel de armistiţiu al nostru cu Rusia, nu ne devin favorabili, nu se relaxează faţă de noi chiar dacă, temporar, îşi îndreaptă armele către Polonia. Şi acolo au încercat să interfereze în campania electorală. Acum sunt foarte preocupaţi de ţările baltice, pentru că ţările baltice vor să găzduiască avioane F-35. ”, spune el, subliniind necesitatea unei vigilențe constante împotriva atacurilor hibride.