Românii cu economii mari se retrag din bănci. Unde îşi duc banii

Românii cu economii mari își schimbă strategia financiară. Dacă până nu demult păstrarea banilor în bănci era considerată cea mai sigură variantă, acum tot mai mulți aleg alternative mai profitabile. În doar șase luni, peste 4.100 de persoane au ieșit din categoria celor cu depozite mai mari de 100.000 de euro, iar suma totală retrasă depășește 300 de milioane de euro.

Gaură de sute de milioane de euro

Scăderea nu s-a reflectat doar în numărul de deponenți, ci și în valoarea sumelor păstrate în bănci. În total, depozitele de peste 100.000 de euro s-au redus cu aproape 300 de milioane de euro.

În primul trimestru, ieșirea a vizat aproximativ 1.700 de persoane și o retragere de 500 de milioane de euro, iar în trimestrul al doilea tendința s-a accentuat, cu încă 2.500 de persoane care au coborât sub pragul menționat.

De ce își retrag românii banii din bănci

Specialiștii explică faptul că această evoluție nu este un semn al sărăcirii, ci mai degrabă al reorientării financiare.

19:21 • Educație

Unul din trei adolescenți români nu merge la școală. Suntem codaşi la finanţarea sistemului de educaţie

13:36, 08.09.2025 • ECONOMIE

Bate vântul prin buzunarele românilor. Tot mai mulţi oameni nu-şi mai pot plăti facturile

„Dobânzile la depozitele bancare au scăzut, în timp ce titlurile de stat au devenit extrem de atractive, oferind randamente de două sau chiar trei ori mai mari la euro. În plus, acestea sunt neimpozitate, garantate de stat și, în cazul emisiunilor Fidelis, pot fi tranzacționate oricând pe bursă fără pierderea dobânzii acumulate”, a explicat Irina Chițu, director al platformei Finzoom potrivit adevarul.ro.

Pe lângă titlurile de stat, mulți investitori au ales să își diversifice portofoliile: o parte au direcționat capitalul spre imobiliare, alții către piețele internaționale sau în alte valute considerate mai sigure. Totodată, inflația ridicată și creșterea costurilor de trai au determinat folosirea economiilor pentru consum. Vara, perioadă în care cheltuielile pentru vacanțe cresc, s-a resimțit mai puternic această presiune asupra resurselor financiare.

Un alt factor îl constituie incertitudinea fiscală. Discuțiile publice privind posibila introducere a taxării progresive sau a unor impozite suplimentare pe capital i-au determinat pe unii deponenți să acționeze preventiv, redistribuindu-și banii. Contextul regional, marcat de tensiuni geopolitice și instabilitate economică, a accentuat și el nevoia de diversificare și protejare a capitalului.

Impact asupra băncilor și statului

Reducerea numărului de mari deponenți nu înseamnă, însă, dispariția capitalului. Acești bani nu se pierd, ci sunt folosiți mai activ în economie – prin investiții, consum sau prin finanțarea directă a statului.

Pentru guvern, interesul crescut pentru titlurile de stat reprezintă un avantaj. Asta deoarece oferă o sursă sigură și stabilă de finanțare, mai ales într-un context în care deficitul bugetar rămâne ridicat. În schimb, băncile ar putea fi puse în dificultate de diminuarea depozitelor mari, ceea ce le forțează să își regândească oferta. Produsele financiare mai flexibile și randamentele competitive ar putea deveni armele principale pentru păstrarea lichidității.

Schimbare de mentalitate

Mai important decât cifrele, spun specialiștii, este schimbarea de mentalitate pe care o reflectă aceste date. Românii cu economii consistente nu mai văd depozitul bancar drept unica soluție de păstrare a banilor. Ei caută diversificare, lichiditate și avantaje fiscale.

„Este o schimbare de paradigmă: de la simpla păstrare a banilor la bancă, la administrarea activă a capitalului. Oamenii devin mai atenți la randamente, la siguranța instrumentelor și la flexibilitatea acestora. În următoarele trimestre, această evoluție ar putea accelera, pe măsură ce educația financiară se consolidează și accesul la piețe și instrumente noi devine tot mai facil”, a conchis Irina Chițu.

Astfel, scăderea depozitelor bancare mari nu semnalează o criză a economiilor românilor, ci o adaptare la noile condiții economice și la oportunitățile de investiții disponibile.