Românii fug de leu. Alegerile prezidențiale au declanșat cel mai mare val de conversii valutare din ultimii ani

Luna mai a adus o schimbare bruscă în comportamentul financiar al românilor, atât la nivel individual, cât și în mediul de afaceri. Piața valutară a atins un vârf istoric de tranzacții: peste 73,6 miliarde de euro au fost rulați în circuitul interbancar, o creștere de peste 10 miliarde față de luna anterioară. Evoluția vine în contextul politic tensionat generat de rezultatele de la alegerile prezidențiale, care îl indică drept favorit pe George Simion, conform Puterea Financiară.

Alegerile prezidențiale au provocat o reacție economică

Potrivit datelor publicate în cel mai recent buletin al Băncii Naționale a României, luna mai a înregistrat cea mai mare creștere lunară a volumului tranzacțiilor valutare din ultimul an. Valoarea de 73,6 miliarde de euro depășește semnificativ nivelul din aprilie (63,66 miliarde) și chiar șocul înregistrat în decembrie 2024, când intrarea lui Călin Georgescu în turul al doilea a generat o creștere de 9 miliarde.

Explicația oferită de analiștii financiari și de dealerii bancari este una clară: rezultatul alegerilor a provocat o reacție de panică în rândul populației și al mediului de afaceri. Frica de o posibilă schimbare de direcție politică și de o instabilitate macroeconomică asociată cu venirea la putere a forțelor suveraniste, cu George Simion ca favorit, i-a determinat pe mulți să-și convertească economiile în euro, considerată o monedă mai stabilă.

Aceștia explică faptul că atât persoanele fizice, cât și firmele au adoptat o atitudine defensivă: au retras bani din conturile în lei și i-au transferat în valută, în încercarea de a-și proteja lichiditățile. Nu este vorba doar despre o fluctuație firească a pieței, ci despre o mișcare masivă de repoziționare a capitalului.

Depozitele în euro cresc, încrederea în leu scade: comportamentul românilor se schimbă brusc

Tendința este confirmată și de datele privind economisirea. Statistica BNR arată o scădere accentuată a depozitelor în lei ale populației, care s-au diminuat cu 2,9% față de aprilie, coborând la 249,5 miliarde lei. La rândul lor, companiile au redus depozitele în moneda națională cu 1,8% față de luna anterioară și cu 4,3% față de aceeași perioadă din 2024.

Pe de altă parte, depozitele în euro au cunoscut o creștere susținută în toate categoriile, indicând o migrație clară a capitalului spre valută. Acest comportament reflectă, spun specialiștii, lipsa de încredere într-o evoluție stabilă a monedei naționale pe fondul incertitudinilor politice.

Practic, atât cetățenii, cât și firmele par să fi ales euro ca „adăpost” într-un context pe care îl percep ca fiind volatil. Deși nu s-au înregistrat încă mișcări dramatice pe cursul de schimb, presiunea pe leu rămâne ridicată, mai ales în condițiile în care rezervele valutare ale BNR sunt puse sub presiune continuă.

Această mișcare bruscă nu este un fenomen izolat. De la începutul anului, piața valutară a fost influențată puternic de ritmul și incertitudinile procesului electoral. De pildă, în ianuarie 2025 – imediat după anularea alegerilor – volumul tranzacțiilor a scăzut la 41,78 miliarde de euro, marcând o relaxare temporară a presiunii.