Românii sunt obsedați de plata impozitelor, dar și-au asigurat casele numai când s-au speriat de Fenomenul „Izvoarele”

Atunci când vine vorba de operațiunile care ar trebui să le aducă siguranța propriei locuințe, românii sunt preocupați în primul rând de plata impozitelor pe locuință și teren, dar nu dau nicio importanță asigurării care să le aducă despăgubiri în cazul în care locuința le-ar fi afectată de dezastre naturale, deși o poliță este de aproximativ 100 de lei, adică de 4-5 ori mai mică decât impozitele pentru locuință.

Înghesuială la plata impozitelor pe case și terenuri. Mulți gălățeni s-au așezat la coadă de la 4.30 dimineața

A devenit o cutumă ca în primele zile ale anului în jurnalele televiziunilor să apară știri despre coada de sute de persoane care iau cu asalt ghișeele Direcției de Taxe și Impozite a Primăriei Galați pentru a-și plăti impozitele. În acest an, startul a fost furat de primăriile de sector din București, care au deschis ghișeele pe 3 ianuarie, dar cozile erau răsfirate, nici vorbă de vreo îmbulzeală, ca la Galați.

Pe 9 ianuarie, când Direcția de Taxe și Impozite de la Galați și-a început programul cu publicul s-a produs și marea îmbulzeală. La ora 8.30, când începea programul, câteva sute de gălățeni erau deja așezați la coadă. Mulți au venit de la 4.30 dimineața.

Majoritatea sunt oameni vârstnici, care se așează la coadă chiar din prima zi de încasări cu obsesia că trebuie să își achite impozitul pe casă și pe teren. În acest an, impozitele s-au mărit cu 5,1% și cei care se așează la coadă vor să fie siguri că vor beneficia de reducerea de 10%, acordată pentru plata în primele trei luni. 

Șeful Direcției de Taxe și Impozite Galați, Daniel Stadoleanu, spune că totuși este sesizabilă o schimbare: „De la an la an, coada din prima zi de program cu publicul este tot mai mică. Aproximativ 32% dintre gălăţeni au ales sa plătească pe ghişeul.ro. O altă modalitate de plată a impozitelor este prin stațiile SelfPlay, aproximativ 10% dintre contribuabili alegând această variantă”.

Plata impozitelor nu elimină riscurile. Chiar și într-un mare oraș se pot produce inundații și alunecări de teren

Sentimentul celui are își plătește impozitele la începutul anului este că și-a asigurat „acoperișul de deasupra capului”. Dar acest raționament nu mai funcționează și când vine vorba de asigurarea locuinței, care poate fi afectată de cutremure, inundații sau alunecări de teren.

Aparent, într-un mare oraș ca Galațiul, situat în cea mai mare parte pe două platouri, cu mult deasupra Dunării, nu ar exista riscul ca inundațiile să afecteze locuințele. Însă în urmă cu doi ani, după o ploaie torențială cu un debit de 290 litri/mp, conductele de canalizare nu au făcut față și sute de gospodării au fost inundate. Cartierele din centrul orașului și din zona Portului sunt cele mai expuse riscului inudațiilor, dar au fost probleme și în cartiere de pe platoul Țiglinei.

Și alunecările de teren sunt un risc asumat la Galați din cauza faptului că subsolul orașului este format dintr-un strat de loess, care a devenit instabil din cauza nivelului crescut al pânzei freatice, cauzat în mare parte de scurgerile din conductele mâncate de rugină. În ultimii ani s-a tasat blocul B8 din cartierul Mazepa, după ce anterior s-a „rupt” blocul C20 din Țiglina1. În ultimii 3-4 ani au fost mai multe surpări în zone centrale, pe Faleză, pe str Navelor, str Brăilei, str Oltului, str Tudor Vladimirescu. Oriunde în oraș se poate produce o nouă surpare.

La Galați și riscul de cutremur e destul de mare. Orașul e situat pe Falia „Sf Gheorghe”

Și al 3-lea tip de dezastru natural, cutremurul, are un risc ridicat la Galați. Potrivit datelor oficiale, cutremurele produse în Vrancea afectează localitățile situate preponderent pe axa SV-NE față de epicentru, cu propagarea undei seismice pe două direcții: Galați – Brăila – Tulcea și Ploiești – Brașov – Făgăraș – Covasna.

Riscurile sunt mai mari la Galați pentru că orașul se află pe falia „Sfântu Gheorghe”, care pornește din zona seismică din Vrancea, trece prin zona Tecuciului și ocolește Galațiul pe la nord-est de oraş, la mică distanţă şi însoţeşte cursul Dunării pe la nord de Isaccea până la nord de Tulcea, de unde însoţeşte traseul Braţului Sfântul Gheorghe, până la malul mării.

În pofida riscurilor și a faptului că o asigurare costă doar 100 de lei, doar 16% dintre gălățeni și-au asigurat locuințele

Deși există aceste riscuri ca locuințele să le fie afectate de un dezastru, iar o poliță PAD de asigurare a locuinței costă 20 de euro, adică în jur de 100 de lei, de 4-5 ori mai puțin decât impozitul pe casă și teren, doar foarte puțini gălățeni își asigură locuințele.

Potrivit statisticilor Poolului de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), în ianuarie 2023 numai 38.199, adică 16,21% dintre locuitorii județului Galați au încheiată o poliță PAD, pentru asigurarea la cutremure, inundații și alunecări de teren.

Situația este mai bună decât în județul Brăila, unde sunt asigurate 19.008 de locuințe, adică 13,45%. În alt județ învecinat, Vrancea, județul celei mai active zone seismice din România, aceeași situație: sunt asigurate 21.957 de locuințe, adică 13,67%.

Cele mai multe polițe PAD în zonele bogate, cele mai puține în județele sărace, Vaslui și Teleorman

Statisticile PAID sunt mai încurajatoare în regiunile mai prospere ale țării. La nivel național, în ianuarie 2023 sunt asigurate 1.845.143 de locuințe, adică 19,25% dintre gospodării. Se pare că există o legătură între înțelegerea beneficiilor încheierii unei polițe de asigurare a locuinței și nivelul de bunăstare, pentru că cele mai bune procente de asigurare (20 – 35%) sunt în zonele bogate, București, Brașov, Timiș, Arad, Sibiu, iar cele mai mici procente (8 – 10%) sunt în județele sărace, Vaslui, Teleorman.

La București sunt asigurate 473.280, adică 35,83% din locuințe, la Brașov sunt asigurate 85.595, adică 30,61%, în Timiș sunt asigurate 96.690, adică 29,64% din locuințe, iar la Cluj sunt asigurate 87.280 de locuințe, adică 24,21% din total.

La Vaslui, sunt asigurate numai 14.880, adică 8,35% din locuințe, iar în Teleorman sunt asigurate 14.017 de locuințe, adică numai 8,10%.

Românii și-au asigurat casele numai de frică, atunci când au fost speriați de Fenomenul „Izvoarele”

A existat și un moment în care asigurarea locuințelor a cunoscut o amploare fără precedent. S-a întâmplat în 2013-2014, când s-a produs Fenomenul „Izvoarele”.  La jumătatea lui octombrie 2013 a început seria de aproape 400 de cutremure din satul gălățean Izvoarele. Erau cutremure de magnitudine mică, dar au afectat sute de locuințe din zonă.

În perioada care a urmat, adică în ultimele trei luni din 2013 și în prima jumătate a anului 2014, numărul polițelor s-a triplat la Galați. Creşterea numărului asigurărilor obligatorii a locuințelor a început imediat după producerea seriei de cutremure, numărul poliţelor PAD active la Galaţi dublându-se în numai câteva săptămâni. Conform datelor PAID, numărul poliţelor PAD active a crescut la Galaţi, de la 12.919 pe 30 septembrie 2013 la 24.332 pe 31 decembrie 2013. La sfârşitul anului 2013, Galaţiul urcase deja pe locul 5 pe ţară, în topul judeţelor cu cele mai multe poliţe PAD.

A fost același efect și la nivel național. Aplicarea Legii 260/2008, prin care a fost introdusă asigurarea obligatorie a locuințelor a intrat în impas din cauză că a fost prost aplicată. Dacă în 2011 erau 850.000 de poliţe PAD, în 2013 cifra scăzuse la 317.000.

După Fenomenul „Izvoarele”, numărul polițelor PAD s-a dublat la nivel național, ajungând la 736.318 de poliţe pe 31 decembrie 2013. Creşterea a continuat şi în primele trei luni ale lui 2014, fiind amplificată şi de producerea altor cutremure din zona Vrancea, cu magnitudini de la 4,3 la 5 grade pe scara Richter. Pe 31 martie 2014 se ajunsese la un număr de 1.085.078 de poliţe PAD.