Rușii se uită din ce în ce mai urât la Neptun Deep și Portul Giurgiulești! Ni le putem apăra? Și dacă da, în ce manieră?

Va putea România să-și apere interesele economice din Republica Moldova și Marea Neagră? Și dacă da, în ce măsură? Aceste întrebări sunt pe buzele multora dintre noi.

Mai ales că rușii, aflați de patru ani și jumătate în război cu Ucraina, nu privesc deloc cu ochi buni investițiile românești în regiune.

În urmă cu șase luni, statul român  a făcut o mișcare strategică și a cumpărat drepturile de administrare ale Portul Giurgiulești, din Republica Moldova.

În acest fel, România și-a mărit influența asupra comerțului pe cale navigabilă din regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării.

Business

Romgaz, profit în scădere cu 40% în anul în care pariază 6 miliarde de lei pe gaz și îngrășăminte

Internațional

Ursula von der Leyen, mesaj ferm după incidentul de lângă Neptun Deep: „Este în desfășurare o campanie de amenințări”

Giurgiulești, un port aflat la un kilometru de granița românească din zona Galațiului

Asta datorită poziționării portului Giurgiulești, care se află pe teritoriul Republicii Moldova, la doar un kilometru de granița cu România și la trei de granița cu Ucraina.

O mare parte din importurile și exporturile vecinilor noștri s-au mutat la Giugiulești după începerea războiului cu rușii.

În plus, România a anunțat deja primele investiții care vizează modernizarea și dezvoltarea portului Giurgiulesti și transformarea acestuia într-un centru regional care ar urma să lege Uniunea Europeană de țările învecinate.

Toate bune și frumoase, numai că în această vară, după cel puțin cele două incidente cu drone sau resturi de drone rusești descoperite în preajma proiectului Neptun Deep, cel legat de exploatarea gazelor naturale din zona platformei noastre maritime, și recentele amenințări la adresa securității portului Giurgiulești, România are parte de noi provocări.

Care vin tot din partea „amicilor” noștri ruși.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Vladimir Bolea, a anunțat recent că Portul Internațional Liber Giurgiulești ar putea deveni o țintă a presiunilor, inclusiv militare, ale Moscovei, după ce oficiali ruși au lansat acuzații, fără dovezi, privind transporturi de armament destinat Ucrainei prin infrastructura portuară din Republica Moldova.

În aceste condiții întrebarea privind apărarea obiectivelor economice românești a devenit nu doar legitimă, ci și presantă.

PUTEREA a discutat pe aceste subiect cu generalul-locotenent în retragere Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

În primul rând, generalul în retragere a ținut să precizeze că România nu a cumpărat un teritoriu de la o altă țară, ci doar drepturi economice de administrare.

„Se face această confuzie, cum că România a cumpărat un port din Republica Moldova. Lucrurile nu stau așa, fiindcă în realitate nu discutăm despre o cedare de teritoriu, ci doar de cedări de drepturi economice. Ca atare, portul Giurgiulești nu e teritoriu NATO!”, a declarat generalul Virgil Bălăceanu.

România își poate apăra obiectivele economice chiar și cu „armele” din prezent

El spune că din perspectivă militară, ambele obiective pot fi apărate cu succes de către Armata Română.

„Portul Giurgiulești poate fi apărat de amenințările dronelor, în primul rând cele aeriene, dacă vom reuși să asigurăm inclusiv securitatea, aeriană și antidrone, a orașului Galați. Practic, am împușca doi iepuri dintr-un foc!”, a indicat pentru PUTEREA ofițerul de rang înalt aflat în retragere.

În ceea ce privește apărarea proiectului Neptun Deep, în acest caz Virgil Bălăceanu e de părere că România ar trebui să insiste și să invoce constant prevederile Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.

„Vedem deseori referirea la celebrul de acum Articol 5 al NATO. Dar e unul care ne e mult mai folositor, fiindcă Rusia nu va îndrăzni să atace cu roiuri de drone, adică între 50 și 100, vreo țară membră NATO, pentru a intra sub prevederile acelui articol. Și atunci, e de apelat la Articolul 4 din Tratat, cel care spune că statele membre se vor consulta ori de câte ori vreuna dintre ele consideră că-i este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea”, afirmă același general în retragere.

În opinia sa, România ar trebui să inițieze o colaborare solidă pe baza acestui articol cu Turcia, în ceea ce privește securitatea platformei marine Neptun Deep, întrucât și „aceasta are foarte multe interese economice în aceeași zonă”!