S-a votat legea împotriva extremismului online. Suveraniștii se simt îngrădiți

Camera Deputaților a adoptat miercuri o lege care vizează combaterea propagandei cu caracter extremist în mediul online. Proiectul legislativ, inițiat de reprezentantul minorității evreiești, deputatul Silviu Vexler, a fost votat cu 199 de voturi pentru, 99 contra și două abțineri, potrivit News.ro.

Legea extinde sancțiunile și asupra conținutului extremist din mediul digital

Actul normativ aduce modificări Ordonanței de Urgență nr. 31/2002 și definește mai clar ce înseamnă materialele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Noile prevederi includ expres și mesajele text, imaginile, materialele audio sau video distribuite online, care au scopul de a promova ura sau de a glorifica persoane condamnate pentru crime împotriva umanității.

Legea vine ca răspuns la înmulțirea cazurilor de radicalizare și discurs instigator la ură în spațiul virtual.

Deputatul Silviu Vexler a explicat, în plen, că inițiativa vizează corectarea lacunelor legislative existente și adaptarea la realitățile digitale ale societății actuale.

„Am iniţiat acest proiect legislativ pentru a corecta şi a adapta legislaţia naţională la noile realităţi şi pentru a ajusta modul de implementare, pentru a preveni ca răul pe care extremismul îl aduce să se întindă în întreaga societate, pentru a preveni ca o serie de criminali să fie transformaţi în eroi. Nu criminalii trebuie să fie modele naţionale”, a declarat acesta, făcând referire la personaje precum Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Reacții pro și contra în Camera Deputaților

Proiectul a generat dezbateri aprinse. Anamaria Gavrilă (POT) a criticat legea, acuzând că aceasta limitează libertatea de exprimare și riscă să stigmatizeze nedrept milioane de români. Parlamentarii PNL, PSD, USR și UDMR au respins aceste acuzații și au susținut că legea nu sancționează opinii, ci incitarea la violență, discriminare sau glorificarea unor regimuri criminale.

Alina Gorghiu (PNL) a explicat că mediul digital este din ce în ce mai folosit pentru răspândirea ideologiilor extremiste și că legea răspunde acestor riscuri.

„E o lege care are rolul de a ne proteja împotriva pericolului extremist, de a asigura orice cetăţean român, indiferent de etnie şi de religie, că are dreptul să trăiască în siguranţă în ţara asta, că are dreptul la demnitate, că integritatea sa fizică şi psihică este protejată. Iar această lege este raportată la realitatea de astăzi, pentru că prevede corelări, prevede îmbunătăţiri de text, incriminarea unor fapte online, creşterea unor limite de pedepse şi aşa mai departe…”, a spus fosta ministră a justiției.

Alexandru Dimitriu (USR) a spus că libertatea de exprimare nu trebuie folosită ca scut pentru discursul care instigă la ură.

Deputatul UDMR Csoma Botond a declarat că ura și antisemitismul nu pot sta la baza unei societăți democratice și că legea trebuie aplicată cu responsabilitate.

Deputatul Florin Manole (PSD) a subliniat că exprimarea devine nelegitimă atunci când lezează siguranța sau demnitatea altor cetățeni.

Într-o societate democratică, dreptul la liberă exprimare este esențial, dar nu este absolut. Acest drept se oprește acolo unde începe libertatea celuilalt și nu poate îngrădi altora dreptul de a fi protejați de discriminare, incitare la ură și violență.

Legi precum cea adoptată miercuri nu sunt menite să îngrădească libertatea unora, ci să apere libertatea, coeziunea socială, siguranța și demnitatea tuturor cetățenilor.