Săraci și bogați: La ce nu se descurcă România și nici restul lumii

Săraci și bogați, oamenii din întreaga lume au anumite probleme semnalate  de o serie de rapoarte ale UNICEF. Seria acestor rapoarte, realizate de 20 de ani, folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii.

Raportul folosește date de dinaintea declanșării pandemiei și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor. Precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora. Sinuciderile, nefericirea, obezitatea și abilitățile sociale și academice limitate au devenit caracteristici mult prea des întâlnite la copiii din țările cu venituri ridicate. Astfel oglindește ultimul raport publicat joi de către Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti. Raportul constată faptul că pierderea membrilor familiei și a prietenilor, anxietatea, restricțiile referitoare la izolarea acasă, închiderea școlilor, accesul redus la asistență medicală, dublate de pierderile economice provocate de pandemie au un impact devastator asupra bunăstării copiilor.

Săraci și bogați, sprijinul e inadecvat

La nivelul statelor bogate, Țările de Jos, Danemarca și Norvegia sunt pe primele trei locuri la condițiile de care beneficiază copiii. Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii, după cum afirmă Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti. Olsson mai subliniază că, dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile. În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă.

Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenților – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenților din țările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.

România se descurcă slab la matematică și la citit

Rata de obezitate și rata de supraponderabilitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor țărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simțitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre țările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.

În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol. În majoritatea țărilor, cel puțin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privință se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda.

Țări clasificate și în funcție de politicile lor

Raportul conține și date privind domeniile în care se înregistrează progrese clare în ceea ce privește bunăstarea copiilor. În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19.

Țările sunt clasificate și în funcție de politicile lor în domeniul bunăstării copiilor și de alți factori, inclusiv factori referitori la economie, societate și mediu. Norvegia, Islanda și Finlanda ocupă primele locuri în ceea ce privește contextul și politicile favorabile bunăstării copiilor. În medie, țările cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor și copiilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Ultimele articole