Șase din zece români cer intervenţia statului în economie. Ce părere au despre valorile tradiţionale

Șase din zece români cred că statul ar trebui să pună frână pieței libere și să intervină mai mult în economie. Este una dintre concluziile celei de-a treia ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat la începutul lunii septembrie. Sondajul arată o Românie prinsă între dorința de protecție socială și atracția pentru piața liberă, dar și între păstrarea tradițiilor și orientarea spre modernizare.

Românii vor ca statul să intervină în economie

Potrivit cercetării, 61,3% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să aibă un rol mai activ în economie, în timp ce doar 33% susțin piața liberă cu intervenții minime. Alți 5,1% au spus că nu știu cum să răspundă, iar 0,6% au refuzat să răspundă.

Analiza opțiunilor politice arată că 71% dintre votanții PSD și 68% dintre simpatizanții PNL sprijină ideea unui stat puternic în economie. Aceeași viziune este împărtășită de 61% dintre votanții USR și 57% dintre cei ai AUR.

07:46 • ACTUALITATE

Tragedie pe șoselele din Bulgaria: doi români au murit, o femeie este grav rănită

23:15, 03.09.2025 • ECONOMIE

Au sau nu încredere românii în leu? Ne lămuresc austriecii

Tinerii sub 30 de ani par să se alinieze la această orientare: 67% susțin mai multă implicare a statului, la fel ca și 72% dintre angajații la stat.

Pe de altă parte, în zona liberală, 38% dintre votanții USR și 37% dintre cei ai AUR cred în piața liberă cu intervenții minime. Această opțiune este preferată și de 39% dintre persoanele cu studii superioare.

Românii cred majoritar în tradiţie

Un alt capitol analizat de barometru a vizat raportul dintre valori tradiționale și adaptarea la schimbările moderne. 58,3% dintre români consideră că tradiția și păstrarea valorilor naționale trebuie să fie prioritare, în timp ce 36,7% aleg progresul și modernizarea.

Distribuția preferințelor arată diferențe semnificative între electoratul partidelor. 67% dintre votanții PSD și 75% dintre cei ai AUR aleg tradiția, în timp ce 77% dintre votanții USR și 49% dintre cei ai PNL se orientează spre progres.

Factorul generațional cântărește puternic: 60% dintre tinerii până în 30 de ani preferă progresul, în timp ce 66% dintre persoanele de peste 60 de ani aleg tradiția.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a explicat că datele reflectă o combinație de reflexe ideologice tradiționale.

„Vedem o societate care combină reflexe ale stângii tradiționale privind rolul statului în economie cu reflexe ale dreptei tradiționale axate pe valori și identitate națională”, a spus acesta.

El a subliniat că există o polarizare clară între generații și niveluri educaționale, ceea ce ar putea duce la clivaje politice și culturale pe termen mediu.

„Aceste opțiuni sugerează o orientare spre securitate și stabilitate, mai degrabă decât spre risc și schimbare”, a explicat Ștefureac.

De ce este importantă părerea societăţii

Specialiștii cred că percepția asupra securității sociale și redistribuirii ca priorități este alimentată de inegalitățile economice, inflație și crizele recente – de la pandemie, la scumpirile din ultimii ani. Această tendință creează, potrivit lui Ștefureac, un teren fertil pentru partide sau lideri politici care promit protecție socială și identitate națională.

Pe de altă parte, existența unei baze consistente – aproape o treime din populație – care susține piața liberă arată că există spațiu și pentru politici de liberalizare economică.

În plan cultural, tinerii și persoanele cu educație superioară se orientează mai mult către progres și modernizare, în timp ce grupurile mai vârstnice și mediul rural rămân atașate de valorile tradiționale.

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes major și să stimuleze conversații despre politici publice relevante pentru prezentul și viitorul României.

Datele au fost colectate în perioada 1–9 septembrie 2025, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.103 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eroarea maximă de eșantionare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.

În concluzie, barometrul confirmă imaginea unei societăți aflate „între două lumi”: pe de o parte, un public care cere protecție socială și implicarea statului în economie, pe de altă parte, o generație tânără și educată care privește spre modernizare și reforme liberale.

Această dublă orientare – spre stabilitate și spre schimbare – va continua, cel mai probabil, să modeleze dezbaterea publică și oferta politică în România în anii următori.