Scandal contrainformativ: Rușii au intrat pe ușa din față. Softul Oxygen Forensics a ajuns până la DNA, DIICOT și Armata Română

Nu vorbim despre vreun hacker într-un subsol de la Moscova care sparge servere europene la trei dimineața.

Povestea este mai nașpa, ca să folosim un termen de scara blocului.

O companie prezentată drept americană, Oxygen Forensics, și-a vândut software-ul de criminalistică digitală polițiilor și instituțiilor judiciare occidentale, a fost implicată în proiecte europene și a ajuns inclusiv în România.

Acum, Departamentul de Justiție al SUA spune că firma era de fapt controlată de cetățeni ruși și că software-ul era dezvoltat în Rusia.

O firmă americană. Numai că… nu prea

Oxygen Forensics avea sediul oficial în Virginia și vindea programe capabile să extragă și să analizeze date din telefoane și computere: mesaje, fișiere, fotografii, baze de date și alte probe digitale.

Potrivit procurorilor americani, însă, cinci cetățeni ruși controlau compania printr-o structură din Cipru, iar dezvoltarea software-ului continua în Rusia, sub coordonarea lui Oleg Davydov.

Lee Reiber, directorul american al companiei, și Davydov au fost arestați. Cei doi sunt acuzați de conspirație pentru fraudă electronică.

Aceeași tehnologie ajungea și la FSB

Aici povestea capătă greutate strategică.

Cei cinci proprietari ruși controlau și compania MKO Systems din Rusia. Potrivit DOJ, aceasta vindea aceeași tehnologie de bază către clienți care includeau FSB, Comitetul rus de Investigații și Ministerul de Interne.

Important: procurorii americani nu susțin că Oxygen avea cod malițios și nici că firma a intrat ilegal în sistemele clienților.

Dar problema de securitate este evidentă:

instrumente pentru extragerea celor mai sensibile date din telefoane erau dezvoltate într-o structură controlată din Rusia, în timp ce aceeași familie tehnologică era furnizată instituțiilor ruse de forță.

Europa a primit compania în ecosistem

Politico a identificat Oxygen în două proiecte europene privind probele digitale.

Proiectul EVIDENCE, finanțat cu peste 1,9 milioane de euro, a consultat compania în chestiuni legate de gestionarea și schimbul probelor electronice.

INSPECTr, finanțat prin Horizon 2020, putea prelucra probe extrase cu Oxygen Forensics.

Comisia Europeană precizează că Oxygen nu a fost membru al consorțiilor și nu a primit direct bani europeni.

Problema rămâne însă: tehnologia a intrat în circuitul european de criminalistică digitală.

Germania, Italia, Spania, Polonia. Și România

Politico arată că produse Oxygen au fost cumpărate sau acreditate de instituții din mai multe state europene, inclusiv Germania, Spania, Italia, Polonia și Ungaria.

România apare foarte concret.

Datele din achiziții publice arată că DNA a avut în 2026 un lot pentru Oxygen Forensic, estimat la 66.300 de lei. DIICOT a înregistrat o reînnoire de licență de 75.651,84 lei, iar UM 02499 București, structură a Ministerului Apărării, a cumpărat cu 107.725,73 lei o soluție Oxygen pentru extragerea datelor din dispozitive mobile.

Aici întrebarea nu mai este teoretică.

Cine a verificat furnizorul?

DNA și DIICOT lucrează cu telefoane confiscate în dosare de corupție, crimă organizată și securitate.

Armata gestionează informații a căror sensibilitate nici nu mai trebuie explicată.

Prin urmare, problema nu este prețul licențelor.

Problema este due diligence-ul.

Cine a verificat cine controla în realitate compania?

Cine a evaluat locul în care era dezvoltat software-ul?

Cine a analizat riscul ca o tehnologie folosită de instituții occidentale să provină din aceeași infrastructură tehnică furnizată și serviciilor ruse?

Nu avem dovada unui furt de date. Avem însă un eșec de securitate

Până acum, nu există dovadă publică potrivit căreia datele DNA, DIICOT sau ale Armatei ar fi ajuns la Moscova.

Ar fi incorect să afirmăm asta.

Dar există deja ceva suficient de grav: Occidentul a permis ani întregi unei companii controlate din Rusia să intre în infrastructura sa de criminalistică digitală, sub aparența unei firme americane.

Iar România a cumpărat produsul tocmai de la instituțiile care ar trebui să fie cele mai suspicioase din stat.

Cea mai bună infiltrare nu are nevoie să spargă ușa.

Intră cu contract, factură și licență software.