Scandal în Oltenia! Greenpeace a descoperit că planul de decarbonare de 1,3 mld. euro al Complexului Energetic Oltenia crește emisiile de CO2 în loc să le reducă UPDATE

O analiză făcută de Greenpeace România a descoperit că planul de restructurare și decarbonare a Complexului Energetic Oltenia (CEO), în valoare totală de peste 1,3 miliarde euro, duce la creșterea emisiilor totale de CO2 ale companiei cu 28% în 2030 și contravine principiilor de acordare a fondurilor europene.

Greenpeace va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete și a sesizat autoritățile responsabile din România. 

CEO își propune să folosească cărbunele chiar și în 2030, fără a-și stabili un termen de eliminare a acestui combustibil din producția de energie. O parte din capacitățile actuale mai puțin folosite vor fi înlocuite în principal cu centrale noi pe gaze, ce contribuie la bilanțul de emisii nocive, și câteva parcuri de fotovoltaice, care vor avea o importanță neglijabilă (sub 6%) în mixul de energie pe care CEO intenționează să o vândă în următorul deceniu.

Cresc emisiile de CO2

Conform analizei planului de restructurare, emisiile totale ale CEO vor crește în 2030, comparativ cu 2020, cu peste 28%. Mai precis, contrar direcției de decarbonare declarate de companie, emisiile anuale totale ale companiei vor crește între 2020 și 2030 de la 7 Mt CO2/an în 2020 la aproximativ 9 Mt CO2/an în 2030, cu un maxim de 10.7 Mt CO2/an în 2024. 

„Asistăm la un paradox: CEO solicită miliarde de euro pentru un plan de decarbonare care va crește producția de emisii de gaze cu efecte de seră. An de an, centralele pe cărbune înregistrează pierderi, fiind o povară pentru bugetul de stat. Fiecare cetățean al României trebuie să știe că plătește – fără să fie întrebat – pentru a continua să fie poluat de către această industrie, deși potențialul României pentru energie regenerabilă este uriaș. Problemele de sănătate și mediu generate generate de acest ucigaș tăcut sunt cu mult mai mari decât beneficiile”, spune Vlad Cătună, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Planul conține și alte puncte critice, care îl fac incompatibil cu cerințele Uniunii Europene. Spre exemplu, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin agregarea producției de energie din surse regenerabile și gaz cu cea pe bază de lignit nu este compatibilă cu Directiva EU ETS și cu obiectivele Fondului pentru modernizare, pe care CEO speră să îl acceseze. Singura șansă pentru a primi finanțare este retragerea din funcțiune a tuturor capacităților pe bază de lignit, cerută de Greenpeace de mai mulți ani.

De asemenea, planul actual al CEO susține ipoteza nevoii unor ajutoare constante din partea guvernului român pentru achiziționarea certificatelor de carbon și după perioada de restructurare (2025). Practic, în condițiile unei creșteri previzibile a taxării europene a emisiilor de carbon, România va plăti din buzunarele cetățenilor estimativ 3,68 miliarde de euro pentru a menține în viață CEO în perioada 2021-2030, un muribund al industriei energetice din România.

De ce s-a ajuns la această situație și cum se poate ieși din ea?

Planul CEO este un produs al ezitărilor României de a puncta clar un calendar și o strategie  pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic și înlocuirea acestuia cu noi capacități de energie regenerabilă. De fapt, România e una dintre puținele țări care încă mai folosește cărbunele.

Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) elaborat de România este lipsit de ambiție și a fost criticat în recomandările Comisiei Europene. Intenția României de a folosi cărbunele  dincolo de orizontul anului 2030 contravine obiectivelor europene de decarbonare stabilite prin Pactul Verde European, nu prezintă avantaje economice în contextul creșterii accelerate a prețului emisiilor de carbon și are un impact negativ dovedit asupra calității aerului (cu efecte și costuri mari asupra sănătății publice).

 Fonduri europene pentru tranziție

Există fonduri europene substanțiale pentru tranziția către producția de energie din surse regenerabile. România, prin planul propus de CEO și prin lipsa unor politici publice ambițioase de decarbonare, poate rata însă această șansă unică pentru realizarea unei tranziții energetice echitabile pentru comunitățile dependente de cărbune și afectate de poluare, în special zonele miniere din Gorj și Hunedoara.

Resursele alocate din Fondul pentru o Tranziție Justă, în vederea diversificării economice și pentru recalificarea și incluziunea activă a lucrătorilor, vor putea fi accesate atâta timp cât județe precum Gorj își propun să reducă semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră. 

„Solicităm Ministerului Energiei, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernului României, Ministerului Investițiilor și Proiectelor  Europene și Consiliului Concurenței să analizeze cu luciditate aceste informații, să oprească sprijinirea producției de energie pe bază de cărbune și să comunice o dată clară și un plan realist pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Nu mai avem timp de pierdut. Vrem ca România să devină un lider în combaterea schimbărilor climatice, într-o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon și aer curat pentru locuitorii ei”, a declarat Vlad Cătună.

Greenpeace a transmis această analiză și către instituțiile relevante din România și va solicita Comisiei Europene deschiderea unei anchete, semnalând incompatibilitatea planului propus de Complexul Energetic Oltenia cu direcția europeană de decarbonare și cu ambițiile declarate ale României de a prioritiza combaterea schimbările climatice.

UPDATE

Ce spune Complexul Energetic Oltenia

Contactați de Puterea.ro pentru a-și expima poziție, cei de la Complexul Energetic Oltenia au transmis că:

Planul de decarbonare, care urmează să fie implementat în perioada 2021-2025, presupune diversificarea mixului energetic prin introducerea de energie regenerabilă și cu gaze în portofoliul companiei, respectiv:
-construcția a opt parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 725MW;
-reabilitarea și modernizarea microhidrocentralei cu putere instalată de 10MW de la SE Turceni;
-construcția unei centrale electrice de circa 475MW pe gaz natural la SE Turceni;
-construcția unei centrale electrice de circa 850MW pe gaz natural la SE Ișalnița.
 
Capacitatea totală instalată de producție de energie electrică va ajunge de la 3.570 MW, în 2020, la 3.094 MW în 2026, ponderea de capacitate din lignit ajungând la 50% din capacitatea totală.
 
Emisia specifică la nivel de companie se va diminua de la 0.82 tCO2/MWh în 2020, la 0.51t CO2/MWh începând cu anul 2026, reprezentând o reducere de aproximativ 38%.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

O polițistă de la Rutieră înjură ca la ușa cortului. Conducerea...

O polițistă din București s-a filmat cu cameră body cam din dotare în timp ce înjura ca la ușa cortului un șofer tras pe...

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...