Scandal la Parchetul Militar București: Coincidențe și sancțiuni care ridică semne de întrebare

Procurorul general al României, Alex Florența, a inițiat o verificare amănunțită a activității procurorului militar Bogdan Pîrlog, șeful Parchetului Tribunalului Militar București. Controlul, catalogat drept „tematic”, vizează modul în care Pîrlog își exercită atribuțiile manageriale, inclusiv gestionarea dosarelor și comunicarea cu subordonații. Această acțiune, demarată pe 11 iunie 2025, reprezintă o premieră în mandatul de peste doi ani al lui Alex Florența, fiind primul control direcționat asupra unui procuror specific.

Inspecția, care se desfășoară pe parcursul a opt zile, este condusă de Ionuț Spiridon, prim-adjunctul procurorului general, și Corina Țârlea, reprezentantă a serviciului de control al Parchetului General. Verificările au început oficial pe 16 iunie, după ce ordinul semnat de Florența a fost înregistrat pe 13 iunie la cabinetul prim-adjunctului. Bogdan Pîrlog, contactat pentru o reacție, a declarat ironic: „Probabil sunt cel mai verificat procuror din Europa, controalele vin aproape anual.” Magistratul a evitat să ofere detalii suplimentare.

Context controversat: Dosarul Crețu și sancțiunile CSM

Controlul asupra lui Pîrlog a fost lansat într-un moment marcat de evenimente aparent interconectate.

Pe 11 iunie, în aceeași zi în care a fost emis ordinul de control, generalul de flotilă aeriană Nicolae Crețu, comandantul Bazei 57 Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, a fost audiat de procurorii militari într-un dosar ce vizează acuzații de fals intelectual. Tot în acea zi, Pîrlog a primit o sancțiune disciplinară din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), constând în reducerea salariului timp de trei luni.

Două zile mai târziu, pe 13 iunie, dosarul lui Crețu a fost transferat de la Parchetul Militar București la Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, prin decizia procurorului general Marius Cătălin Strîmbei. Această mutare a „ridicat sprâncene” în mediul juridic și nu numai, mai ales în contextul controlului asupra lui Pîrlog, conform PressHub.

Acuzații grave în Dosarul Crețu

Generalul Nicolae Crețu este suspectat că ar fi falsificat un ordin de zi pe unitate (OZU) pentru a evita o sancțiune disciplinară. Incidentul central al dosarului a avut loc pe 1 februarie 2024, când un incendiu a distrus o baracă la Unitatea Militară 01837 Mihail Kogălniceanu.

Regulamentele militare impun raportarea unui astfel de eveniment în maximum o oră, însă Crețu, aflat la București în acel moment, nu a respectat procedura. Ulterior, el ar fi modificat manual OZU, tăind numele său și înlocuindu-l cu cel al locțiitorului său, pentru a sugera că nu el era responsabil de permanență. Incidentul a fost raportat abia după două luni, ceea ce a amplificat suspiciunile.