Schimbare istorică: După 20 de ani, statul reglementează plata pensiilor private! Câți bani trebuie să ai în cont?

România va adopta o legislație fundamentală privind plata pensiilor din Pilonul II (pensiile administrate privat) și Pilonul III (pensiile facultative). Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a finalizat, în aprilie 2025, proiectul de Lege privind plata pensiilor private — un act normativ așteptat de aproape două decenii și care completează structura actuală a sistemului de pensii în România.

Ce schimbări aduce noua lege: organizarea fazei de plată

În esență, proiectul de lege stabilește cadrul legal pentru faza de plată — adică etapa în care participanții la fondurile de pensii private își pot încasa banii acumulați în conturile personale, sub formă de pensii lunare, plăți eșalonate sau sume forfetare.

Plata pensiilor se va face prin fonduri de plată specializate, administrate de entități autorizate de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară). Acestea pot fi:

• administratori de fonduri de pensii private;

• societăți de asigurare de viață;

• societăți de administrare a investițiilor;

• societăți nou înființate, dedicate exclusiv plății pensiilor private;

• entități din alte state UE sau SEE, autorizate conform reglementărilor europene (IORP II, PEPP).

Fiecare participant va putea alege furnizorul și fondul de plată, fără penalități sau comisioane de transfer. Trecerea din faza de acumulare în cea de plată se face la cerere, după îndeplinirea condițiilor de pensionare (de regulă, vârsta de 65 de ani).

12:48, 27.07.2025 • ACTUALITATE

Suspiciuni la ANPIS: Ajutoare de urgență de peste 185.000 lei, verificate de Ministerul Muncii

11:12, 18.07.2025 • ACTUALITATE

Ministerul Muncii verifică pensiile de handicap. Controale și măsuri dure împotriva fraudelor

Cât trebuie să ai în cont ca să primești o pensie lunară

Un aspect esențial introdus de noua lege privind plata pensiilor private este stabilirea unui prag minim al activului acumulat în contul individual, pentru ca suma respectivă să poată fi transformată într-o pensie lunară, adică să intre în faza de plată propriu-zisă (prin retragere programată sau pensie viageră).

Pragul minim este stabilit la valoarea a 12 indemnizații sociale pentru pensionari. Aceasta este o referință constant actualizabilă, ancorată în realitatea sistemului public de protecție socială.

La nivelul anului 2024, indemnizația socială pentru pensionari era de 1.281 lei/lună, ceea ce înseamnă că valoarea pragului minim este de 15.372 lei (12 x 1.281 lei).

Ce înseamnă acest prag, concret?

• Dacă ai în cont o sumă mai mare sau egală cu 15.372 lei, vei putea alege o formă de pensie lunară:

  • Plată eșalonată (retragere programată) – pe o durată stabilită, de exemplu 10 ani;

  • Pensii viagere – pe toată durata vieții, dacă alegi un furnizor specializat.

• Dacă ai în cont o sumă mai mică decât pragul de 15.372 lei, suma nu va fi convertită într-o pensie lunară. În acest caz:

  • Vei primi o plată unică, sau

  • Poți opta pentru o plată eșalonată, pe o perioadă de maximum 5 ani, dar fără a trece într-un fond de plată specializat.

De ce s-a introdus acest prag?

• Pentru a evita costurile administrative inutile legate de gestionarea unor sume foarte mici, care nu pot asigura o pensie lunară decentă;

• Pentru a garanta sustenabilitatea și eficiența sistemului, atât pentru participanți, cât și pentru furnizorii de plăți;

• Pentru a alinia România la practici internaționale, unde astfel de praguri există și sunt calculate în funcție de cheltuielile minime necesare unui pensionar.

Exemplu practic:

Să presupunem că un participant la Pilonul II a atins vârsta legală de pensionare și are în contul său suma de:

• 14.000 lei → suma este sub prag → va primi această sumă fie integral, fie eșalonat, fără pensie lunară;

• 18.000 lei → suma este peste prag → poate opta pentru pensie lunară (retragere programată sau pensie viageră), după alegerea unui fond de plată.

Ce se întâmplă dacă valoarea indemnizației sociale crește?

Pentru că pragul este dinamic, legat de indemnizația socială pentru pensionari, acesta se va actualiza automat în funcție de eventualele majorări ale acesteia. Astfel, în fiecare an, pragul minim va reflecta condițiile socio-economice actuale, oferind o corelație mai bună între suma acumulată și valoarea reală a pensiei lunare ce ar putea fi plătită.

Două tipuri de fonduri de plată: retragere programată vs pensie viageră

Noua lege privind plata pensiilor private introduce două opțiuni principale prin care participanții pot accesa banii acumulați în conturile lor personale din Pilonul II și Pilonul III, după îndeplinirea condițiilor de pensionare. Aceste opțiuni sunt reprezentate de două tipuri distincte de fonduri de plată, cu mecanisme, durată și avantaje diferite:

1. Fonduri de retragere programată

Fondurile de retragere programată oferă o alternativă flexibilă și controlată de rambursare lunară a activului acumulat. Ele sunt potrivite în special pentru persoanele care doresc să aibă acces treptat la banii economisiți, pe o perioadă limitată de timp, păstrând totodată dreptul la moștenire.

Caracteristici principale:

• Plăți lunare fixe sau variabile, în funcție de suma acumulată și durata aleasă de plată;

• Plățile sunt efectuate lunar, până la epuizarea totală a contului individual;

• Suma lunară plătită este cel puțin egală cu indemnizația socială pentru pensionari (1.281 lei în 2024), fiind actualizată anual, în funcție de evoluțiile socio-economice;

• Durata tipică de plată este de până la 10 ani, dar aceasta poate varia în funcție de valoarea activului acumulat și de preferințele participantului.

Avantaje:

• Acces predictibil și etapizat la economii;

• Moștenitorii beneficiază de suma rămasă neutilizată, în cazul decesului titularului înainte de finalizarea plăților;

• Oferă posibilitatea de planificare financiară individuală, în funcție de nevoi și de speranța de viață.

Exemple:

Un participant care are un activ de 120.000 lei poate opta pentru o plată lunară de aproximativ 1.250 lei timp de 8 ani. În cazul în care decesul survine după 4 ani, restul de 60.000 lei va reveni moștenitorilor.

2. Fonduri de pensii viagere

Aceste fonduri oferă o pensie lunară garantată pe durata întregii vieți, indiferent de cât trăiește participantul. Este o opțiune ideală pentru cei care doresc siguranță financiară pe termen lung și doresc să elimine riscul de a rămâne fără venituri în vârstă înaintată.

Caracteristici principale:

• Pensia este plătită pe toată durata vieții participantului;

• Poate include, opțional, o componentă de pensie de supraviețuitor, în favoarea soțului/soției;

• Valoarea pensiei lunare este calculată actuarial, pe baza:

  • vârstei la momentul pensionării,

  • sexului,

  • speranței medii de viață,

  • sumei disponibile în contul de pensie;

• Se permite, înainte de intrarea în plată, retragerea unei sume forfetare de maximum 25% din activul acumulat — un instrument util pentru a acoperi nevoi imediate, precum plata unor datorii sau achiziții importante.

Avantaje:

• Venit garantat pe viață, indiferent de durata supraviețuirii;

• Transfer de risc către furnizorul de pensii, care preia obligația de plată pe termen nelimitat;

• Oferă liniște financiară, în special în contextul unei posibile longevități crescute;

• Permite retragerea anticipată parțială (până la 25%) fără afectarea dreptului la pensie viageră.

Exemple:

Un participant cu 200.000 lei în cont, la vârsta de 65 de ani, poate alege:

• să retragă 25% (50.000 lei) ca plată forfetară;

• iar restul de 150.000 lei va fi convertit într-o pensie viageră de aproximativ 1.000–1.200 lei/lună, în funcție de factorii actuariali.

Alegerea tipului de plată

Participanții vor putea alege tipul de fond de plată în mod liber, în funcție de preferințe personale, situația familială, speranța de viață și planificarea financiară. Legea garantează accesul neîngrădit la oricare dintre opțiuni, fără comisioane de transfer sau penalizări, iar ASF va reglementa condițiile de autorizare și funcționare ale furnizorilor.

Exemple internaționale de retragere parțială:

• Italia: până la 30% pentru orice motiv.

• Croația: 15% în Pilonul II, 30% în Pilonul III.

• Irlanda: 25% din activ.

• Africa de Sud: 33% din activ.

• Polonia: 25% din conturile PPK.

O reformă necesară și întârziată

România a introdus pensiile private începând cu 2005, dar faza de plată nu a avut niciodată o lege proprie, deși aceasta a fost cerută expres de Legile nr. 411/2004, 204/2006 și 1/2020. De exemplu, Legea nr. 411/2004 prevede că „organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor (…) se stabilesc prin lege specială în termen de 3 ani”. Acest termen a fost depășit cu peste un deceniu.

Până în prezent, în lipsa unei legi, participanții au avut dreptul doar la plăți unice sau plăți eșalonate pe maximum 5 ani, fără posibilitatea de a primi pensii viagere sau de a alege un mecanism flexibil.

Statistici relevante: Cum au evoluat plățile în Pilonul II și III

Potrivit datelor oficiale:

• Pilonul II (pensii administrate privat):

  • Plăți unice în 2011: 264.422 lei;

  • Plăți unice în 2024: 454.520.694 lei;

  • Total plăți (2011-2024): 11.845.118.000 lei;

  • Plăți eșalonate (2018-2024): 563.597.391 lei.

• Pilonul III (pensii facultative):

  • Plăți unice în 2011: 1.361.877 lei;

  • Plăți unice în 2024: 93.128.848 lei;

  • Total plăți (2011-2024): 495.903.751 lei;

  • Plăți eșalonate (2018–2024): 38.719.269 lei.

În februarie 2025, Pilonul II avea peste 8,3 milioane de participanți, iar valoarea medie a contului era de 18.381 lei.

Justificarea economică și fiscală: fără impact bugetar

Noua lege nu presupune cheltuieli bugetare. Veniturile din pensii private sunt impozitate conform Codului fiscal:

• 10% impozit pe venitul impozabil lunar din pensie;

• 3.000 lei venit neimpozabil pentru fiecare plată unică sau rată lunară;

• Impozitul se reține și se plătește lunar la bugetul de stat.

Obligații pentru administratorii fondurilor: transparență, rezerve, răspundere

Furnizorii de pensii private vor fi obligați să:

• Informeze participanții, în special în perioada premergătoare pensionării;

• Constituie rezerve tehnice și să contribuie la Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul Pensiilor Private;

• Răspund legal (inclusiv penal) pentru prejudicii cauzate participanților, moștenitorilor sau beneficiarilor;

• Suporte din comisionul de administrare costurile de funcționare, audit financiar și management al fondului de plată.

Context internațional și aderarea la OCDE

Adoptarea acestei legi este o recomandare prioritară a OCDE, esențială pentru aderarea României la această organizație. Grupul de Lucru pentru Pensii Private al OCDE (WPPP) a salutat structura în mai mulți piloni a sistemului românesc și guvernanța sa, dar a subliniat lipsa cadrului legislativ pentru faza de plată.

Legea este rezultatul unui grup de lucru interinstituțional, format în septembrie 2024, și reunește reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Finanțelor, ASF, APAPR și Ministerului Afacerilor Externe.

Impact social și beneficiile pe termen lung

Implementarea legii:

• Consolidează încrederea în sistemul de pensii private;

• Reduce riscul de sărăcie în rândul vârstnicilor;

• Întărește sustenabilitatea sistemului public de pensii (Pilonul I);

• Crește educația financiară și gradul de informare a populației;

• Oferă stabilitate veniturilor pensionarilor în contextul schimbărilor demografice.

Calendar și următorii pași

• Legea a fost publicată pentru consultare publică pe site-ul Ministerului Muncii începând cu 11 iunie 2025.

• Va fi avizată de Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social.

• Termenul de implementare vizează semestrul II al anului 2025.