Scut anti-criză pentru angajații-cheie ai României: plafonul creanțelor salariale urcă la 12 salarii medii brute

Ministerul Muncii a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care modifică substanțial Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (FGPCS) și instituie un regim special pentru angajații operatorilor economici declarați „de interes strategic”. Documentul prevede creșterea semnificativă a plafonului de compensare a salariilor și extinderea perioadei acoperite, pe fondul riscurilor economice și al vulnerabilităților din sectoarele considerate critice pentru funcționarea statului.

Potrivit notei de fundamentare, inițiativa este justificată de expunerea României la riscuri sistemice, de durata ridicată a procedurilor de insolvență și de dependența economiei de infrastructuri esențiale precum energia, transporturile, comunicațiile sau industria de apărare.

De la cinci la douăsprezece salarii medii brute

Cea mai importantă modificare propusă vizează majorarea plafonului maxim al creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare pentru angajații companiilor de interes strategic.

În prezent, legislația permite plata a cel mult cinci salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, pe o perioadă de maximum cinci luni. Proiectul de ordonanță introduce posibilitatea ca, în cazul operatorilor strategici, suma totală achitată din fond să ajungă până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat, corespunzător unei perioade de până la 12 luni consecutive anterioare depunerii cererii.

21:56, 06.01.2026 • ACTUALITATE

Ministerul Muncii anunță majorări semnificative: pensiile cresc, CASS-ul dispare

12:42, 22.12.2025 • ACTUALITATE

Sfârșitul exodului asiatic? Guvernul pune frână importului de forță de muncă

Pentru angajatorii aflați în procedura de concordat preventiv, plafonul ar urma să fie de șase salarii medii brute pe economie per salariat.

Ministerul Muncii arată că măsura urmărește prevenirea pierderii forței de muncă din sectoarele critice și menținerea continuității operaționale a unor activități cu impact asupra securității economice și naționale.

Cine sunt „operatorii economici de interes strategic”

Proiectul introduce pentru prima dată în Legea 200/2006 o definiție formală a operatorului economic de interes strategic. Este vorba despre companii, indiferent de forma de proprietate, a căror activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială, precum și pentru funcționarea infrastructurilor critice ori a capacităților industriale de apărare.

Identificarea acestora se va face prin hotărâre de Guvern, la propunerea ministerului de resort și cu avizul Ministerului Muncii. Fiecare minister va putea stabili propriile criterii sectoriale, pe baza unor condiții-cadru prevăzute în ordonanță, care includ importanța în infrastructurile critice, rolul în lanțurile de aprovizionare, relevanța pentru programele europene (precum Fondul pentru Tranziție Justă, STEP sau mecanismul SAFE) și impactul asupra pieței muncii locale.

Executivul susține că această abordare permite adaptarea măsurilor la specificul fiecărui domeniu, în special energie, transporturi, comunicații și apărare.

Reguli noi de recuperare a sumelor

Pe lângă majorarea plafonului, proiectul prevede extinderea perioadei pentru care pot fi solicitate creanțele salariale la 12 luni consecutive înainte de depunerea cererii, față de limita actuală.

Totodată, angajatorii de interes strategic vor avea obligația de a restitui sumele avansate din Fondul de garantare peste contribuțiile proprii, cu dobândă calculată la nivelul utilizat de Comisia Europeană în procedurile de recuperare. Ministerul Muncii precizează că această prevedere urmărește alinierea la normele europene și evitarea transformării mecanismului într-un sprijin indirect pentru companii.

Cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței vor fi soluționate conform legislației existente.

Impact financiar: presiune temporară asupra fondului, fără bani de la bugetul de stat

Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este finanțat din contribuțiile obligatorii ale angajatorilor și funcționează ca un capitol distinct al bugetului asigurărilor pentru șomaj. Ministerul Muncii arată că, în prezent, FGPCS înregistrează un excedent, ca urmare a scăderii numărului de insolvențe față de perioada post-pandemică.

Autorii proiectului estimează o posibilă creștere temporară a presiunii asupra fondului, însă susțin că măsura poate fi implementată fără impact semnificativ asupra bugetului public, întrucât plățile vor fi acoperite din disponibilitățile existente și din contribuțiile viitoare ale angajatorilor.

Consiliul Concurenței a transmis că proiectul nu intră sub incidența regulilor privind ajutorul de stat, întrucât beneficiarii direcți sunt salariații, nu companiile, iar resursele provin dintr-un fond contributiv, nu din bugetul de stat.

Efecte sociale și economice anticipate

Potrivit notei de fundamentare, extinderea protecției salariale ar urma să reducă riscul de migrație a personalului calificat din sectoarele critice, să mențină stabilitatea socială în comunitățile dependente de mari angajatori și să limiteze efectele de contagiune economică în cazul insolvențelor cu impact sistemic.

Pe termen scurt, măsura este prezentată ca un instrument de menținere a puterii de cumpărare pentru angajații afectați, iar pe termen mediu și lung ca un mecanism de consolidare a rezilienței economice și de protejare a infrastructurilor critice.

Autorii proiectului argumentează că tratamentul diferențiat acordat salariaților din companiile strategice reprezintă o formă de discriminare pozitivă justificată de interesul public major, în concordanță cu Constituția și cu Directiva europeană privind protecția lucrătorilor în caz de insolvență.