Se dă lege pentru vehicule electrice, pe hidrogen și biocombustibili

Guvernul a elaborat proiect de ordonanță de urgență care vizează dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi. Propunerea se bazează pe Regulamentul (UE) 2023/1804, adoptat de Parlamentul European și Consiliu pe 13 septembrie 2023, care înlocuiește vechea Directivă 2014/94/UE și stabilește reguli clare pentru instalarea stațiilor pentru vehicule electrice, pe hidrogen, cu biocombustibili, gaze naturale comprimate (GNC) și lichefiate (GNL).

Infrastructura pentru combustibili alternativi este un element esențial al securității energetice

Tranziția către surse de energie durabile reprezintă o necesitate strategică, accentuată de evenimentele geopolitice recente, precum războiul din Ucraina și criza energetică globală. România, ca stat membru al Uniunii Europene, și-a asumat implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă 2030, parte a Agendei 2030 a Națiunilor Unite, care stabilește 17 obiective și 169 de ținte pentru dezvoltarea durabilă.

Obiectivele de dezvoltare durabilă implică transformarea economiei și societății românești, iar succesul depinde de gradul de interconectare și digitalizare al instituțiilor, precum și de capacitatea acestora de a reacționa rapid și eficient la provocările globale și interne.

În acest context, infrastructura pentru combustibili alternativi devine un element esențial al securității energetice și al independenței României față de importurile de combustibili fosili, reducând riscurile asociate întreruperilor majore în aprovizionare.

Lecții din Europa: modele de bune practici

Experiența altor state membre UE arată importanța unui cadru legislativ clar, a colaborării public-privat și a sprijinului financiar robust. Germania a instalat peste 90 de stații de alimentare cu hidrogen, integrate strategic în rețeaua de transport național, demonstrând eficiența colaborării între guvern și partenerii privați. Franța și-a lansat Strategia Națională pentru Dezvoltarea Hidrogenului, sprijinind producția de hidrogen verde și reducerea emisiilor, printr-un sistem centralizat de certificare a energiei regenerabile. Spania și-a consolidat infrastructura pentru biocombustibili și hidrogen prin Planul Național Integrat de Energie și Climă 2021-2030 și Legea privind Schimbările Climatice și Tranziția Energetică. Italia, Olanda, Austria, Danemarca și Suedia au demonstrat că predictibilitatea legislativă și stimulentele financiare sunt cheia unei tranziții energetice accelerate și sustenabile.

Aceste experiențe oferă modele adaptabile pentru România, pentru a accelera tranziția către o economie verde, reducând dependența de combustibilii fosili și creând oportunități de investiții private și publice în infrastructura de mobilitate durabilă.

Avem nevoie de un cadru legislativ coerent în România

Legislația națională actuală, Legea nr. 34/2017, nu mai corespunde cerințelor tehnice și de siguranță impuse de Regulamentul (UE) 2023/1804. Practic, nu stabilește obiective clare obligatorii pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi. De asemenea, lipsesc mecanisme de actualizare continuă în funcție de evoluțiile tehnologice. Măsurile de sprijin existente sunt insuficiente pentru dezvoltarea rapidă a infrastructurii.

Astfel, simpla modificare a legii existente nu este suficientă. Este necesară abrogarea Legii nr. 34/2017 și adoptarea unui act normativ nou, care să transpună integral prevederile Regulamentului european, să clarifice atribuțiile instituțiilor publice și să creeze un cadru organizatoric, tehnic și economic funcțional.

Rolul instituțiilor și al investitorilor privați

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va evalua posibilitatea dezvoltării tehnologiilor de propulsie alternativă, inclusiv trenuri alimentate cu hidrogen sau baterii, și nevoile infrastructurii de reîncărcare pentru sectoarele feroviare neelectrificate.

Implementarea Regulamentului (UE) 2023/1804 presupune: acces la date complete pentru utilizatorii finali privind localizarea, caracteristicile și serviciile punctelor de realimentare; prevenirea monopolurilor și asigurarea unei piețe competitive; colaborare interinstituțională pentru implementarea coerentă a standardelor europene.

Experiența internațională arată că succesul depinde de cooperarea strânsă între ministere, agenții și sectorul privat, simplificarea procedurilor și stimulente financiare pentru investitori.

De unde vin banii

România dispune de instrumente financiare solide pentru dezvoltarea infrastructurii:

1. Alternative Fuels Infrastructure Facility (AFIF) – parte din Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF 2021-2027), cu un buget de 1 miliard EUR pentru 2024–2026, sprijină stații electrice și pe hidrogen, inclusiv în porturi și aeroporturi.
2. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componentele dedicate transportului sustenabil și tranziției verzi prevăd electrificare feroviară, achiziție de material rulant ecologic și infrastructură pentru combustibili alternativi.
3. Fondul pentru Modernizare (FM) – finanțează proiecte mature de electrificare, stații de reîncărcare și hidrogen verde, cu sprijin nerambursabil.
4. Programul „ELECTRIC UP” – finanțează IMM-uri și operatori HORECA pentru instalarea de panouri fotovoltaice și stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, contribuind la reducerea emisiilor și la creșterea eficienței energetice.

Valoarea totală a finanțării obținute de România prin CEF 2021–2027 pentru stații de reîncărcare electrice este de 69,95 milioane EUR, fără a utiliza fonduri de la bugetul de stat.

Situația recentă cu Comisia Europeană

Conform Regulamentului (UE) 2023/1804, România trebuia să transmită Comisiei Europene cadrul național de politici până la 31 decembrie 2024. Termenul nu a fost respectat, iar Comisia a deschis dosarul DLGE(2025)11063. România a transmis ulterior cadrul național pe 5 noiembrie 2025, iar la 26 ianuarie 2026, Comisia a închis dosarul, menționând însă că poate reveni asupra cazului dacă apar noi elemente.

Această întârziere subliniază necesitatea adoptării urgente a noului act normativ, pentru a organiza activitatea instituțiilor și operatorilor economici și a evita redeschiderea dosarului european.

Impact social

Reducerea emisiilor de GES
Implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (hidrogen, electricitate, biocombustibili) contribuie semnificativ la diminuarea poluării atmosferice. Aceasta are efecte directe asupra sănătății publice, reducând incidența bolilor respiratorii, cardiovasculare și alergiilor, în special în mediul urban dens populat. În plus, sprijină atingerea obiectivelor Pactului Verde European, poziționând România ca participant activ în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Acces sporit la infrastructură sustenabilă
Dezvoltarea infrastructurii pentru transportul verde facilitează mobilitatea pasagerilor și a mărfurilor. Aceasta încurajează dreptul la libertatea de mișcare și contribuie la reducerea inegalităților regionale, prin acces mai bun la serviciile de transport în zonele rurale sau periferice.

Mobilitate sustenabilă și drepturile omului
Prin crearea unui sistem de transport intermodal și ecologic, se asigură acces echitabil la mobilitate pentru toate categoriile sociale. Reducerea dependenței de vehiculele private sprijină incluziunea socială și crește eficiența urbană.

Stimularea investițiilor în tehnologie verde
Implementarea tehnologiilor pentru combustibili alternativi stimulează investițiile în cercetare și dezvoltare, generând locuri de muncă în domenii inovative și promovând dezvoltarea competențelor specializate în tehnologia verde.

Reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții
Poluarea redusă are efecte directe asupra calității vieții, scăzând incidența bolilor cronice și reducând costurile asociate tratamentelor medicale. În plus, spațiile urbane devin mai atractive și mai sănătoase pentru locuit.

Echitate socială
Accesul egal la infrastructura pentru combustibili alternativi asigură comunităților urbane și rurale posibilitatea de a beneficia de resurse energetice moderne și durabile, diminuând inegalitățile sociale și economice.

Impact asupra drepturilor și libertăților fundamentale

Libertatea de mișcare (Art. 45 CFRUE)
Infrastructura modernă pentru combustibili alternativi garantează un acces egal și sigur la transport, consolidând dreptul la mobilitate.

Dreptul la un mediu curat și sănătos (Art. 37 CFRUE)
Reducerea poluării și promovarea energiei curate protejează sănătatea cetățenilor și contribuie la respectarea standardelor UE privind calitatea mediului.

Egalitate și nediscriminare
Accesul uniform la surse energetice moderne sprijină comunitățile rurale și zonele mai puțin dezvoltate, reducând decalajele sociale și economice.

Dreptul la sănătate (Art. 35 CFRUE)
Prin diminuarea emisiilor de gaze nocive, riscurile asociate sănătății populației sunt reduse, crescând speranța de viață și bunăstarea generală.

Dreptul la dezvoltare economică
Infrastructura verde stimulează crearea de locuri de muncă, accesul la educație și oportunități economice, susținând tranziția către o economie competitivă, durabilă și inovativă.

Riscuri ale neadoptării
Întârzierea implementării infrastructurii ecologice poate conduce la neatingerea obiectivelor de mediu UE, pierderea fondurilor europene și creșterea costurilor pentru companii și economie, afectând competitivitatea pe termen lung.

Impact macroeconomic

Decarbonizarea lanțurilor valorice
Reducerea emisiilor în producție, transport și agricultură crește eficiența energetică, reduce costurile operaționale și oferă oportunități de valorificare prin mecanismele ETS 2.

Poziție strategică în economia europeană
O infrastructură modernă și verde facilitează conectivitatea regională și integrarea în rețelele europene de transport, consolidând rolul României în economia UE.

Impact asupra competitivității
Modernizarea infrastructurii atrage investiții străine directe, optimizează costurile logistice și sprijină dezvoltarea unei economii durabile și competitive.

Calitatea vieții și dezvoltarea durabilă
Reducerea poluării și accesul la servicii de transport verde contribuie la creșterea calității vieții și la diminuarea inegalităților sociale și regionale.

Contribuția la un circuit economic european sustenabil
O rețea integrată de transport verde asigură fluxuri continue de pasageri și mărfuri, susținând participarea României la ETS 2 și tranziția către o economie europeană sustenabilă.

Impact asupra indicatorilor macroeconomici

• PIB: Creștere stimulată de investiții în infrastructură verde și energie regenerabilă.
• Investiții directe și atragerea de capital: Consolidarea climatului investițional și creșterea ISD.
• Ocuparea forței de muncă: Creare de locuri de muncă și dezvoltarea competențelor în tehnologii verzi.
• Balanța comercială: Reducerea importurilor de combustibili fosili și îmbunătățirea echilibrului comercial.
• Inflație: Posibil impact temporar din cauza costurilor de tranziție; pe termen lung stabilizare.
• Deficit bugetar: Reducerea presiunii fiscale prin atragerea de fonduri europene și capital privat.
• Competitivitate economică: Alinierea la standardele UE privind sustenabilitatea și decarbonizarea.

Impact asupra mediului

• Reducerea emisiilor de GES: Contribuie la combaterea schimbărilor climatice și atingerea obiectivelor UE.
• Îmbunătățirea calității aerului: Reducerea poluării urbane și impact pozitiv asupra sănătății populației.
• Reducerea poluării sonore: Vehiculele electrice și pe hidrogen reduc zgomotul urban.
• Promovarea resurselor regenerabile: Decarbonizarea sectoarelor greu electrificabile și reducerea dependenței de combustibili fosili.
• Conservarea biodiversității: Protejarea ecosistemelor prin reducerea extracției combustibililor fosili.
• Integrarea în infrastructura europeană: Conectivitate transfrontalieră și continuitate a transportului verde.