Se schimbă schema de imunizare anti-Covid? Cine se va vaccina cu 4 doze

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, anunță schimbarea schemei de vaccinare anti-coronavirus.

Astfel, persoanele sever imunodeprimate, precum pacienții oncologici, cei care vin după un transplant de organ sau de celule stem hematopoietice, cei cu imunodeficiențe primare, HIV/SIDA sau alte afecțiuni cronice grave, vor fi vaccinate la schema inițială cu 3 doze de vaccin împotriva COVID-19.  După 6 luni, aceste persoane vor face și a patra doză – echivalentul dozei 3 pentru restul populației.

Vaccinarea cu schema de vaccinare 3 doze + 1 pentru aceste persoane se face numai cu recomandare scrisă de la medic, a precizat Valeriu Gheorghiță.

Decizia privind vaccinarea cu o schemă inițială de 3 doze + o a patra doză (booster) pentru anumite categorii de persoane a fost luată de autoritățile din România în urma unei recomandări a Agenției Europene a Medicamentului.

Doza suplimentară (doza 3) se administrează doar în baza recomandării medicului curant, specialist sau medicului de familie care are în monitorizare pacientul.

Pentru vaccinul Comirnaty (Pfizer BioNTech):

• schema de vaccinare primară care include 3 doze, presupune administrarea dozei 2 la interval de 21 de zile de la doza 1, iar doza 3 la interval de minim 28 de zile de la doza 2.

Pentru vaccinul Spikevax (Moderna):

• schema de vaccinare primară care include 3 doze, presupune administrarea dozei 2 la interval de 28 de zile de la doza 1, iar doza 3 la interval de minim 28 de zile de la doza 2.

Categorii de persoane considerate sever imunocompromise:

• Pacienți oncologici (tumori maligne solide și hematologice) în tratament activ (chimioterapie, radioterapie, terapie moleculară/biologică și alți agenți biologici care sunt clasificați ca imunosupresori sau imunomodulatori);
• Pacienți oncologici în stadii avansate de boală, cu sau fără tratament activ anterior (radioterapie, chimioterapie, terapie moleculara, terapie imunosupresoare);
• Pacienți post-transplant de organe solide cu sau fără tratament imunosupresor;
• Pacient cu transplant de celule stem hematopoetice cu sau fără tratament imunosupresor;
• Pacienți cu imunodeficiențe severe cauzate de imunodeficiențe p rimare, congenitale (ex: sindromul DiGeorge, Sindrom Wiskott-Aldrich, etc) și dobândite, respectiv:
• Pacienți cu infecție HIV în orice stadiu, fără tratament sau în stadiu de SIDA (CD4<200 mmc), cu sau fără tratament antiretroviral;

Imunodeficiența secundară cauzată de administrarea unui tratament imunosupresor:

• Radioterapie;
• Chimioterapie: agenții chimioterapici pentru cancer sunt clasificații ca imunosupresori severi;
• Terapii biologice (moleculare, celulare): anticorpi monoclonali, anticorpi bispecifici, CAR-T (Chimeric Antigen Receptor T), blocanți TNF, etc;
• Tratament cu cortizon și cu produse derivate administrate sistemic: tratament activ cu doze mari (> 20 mg prednison sau echivalentul pe zi când se administrează mai mult de 2 săptămâni);
• Alte terapii cu efecte imunosupresoare (ex: remisive sintetice convenționale, remisive sintetice țintite);