„Secretizarea” salariilor angajaților marilor companii de stat se aranjează din condei, în baza Codului Muncii

În multe mari companii de stat se practică de câțiva ani „secretizarea” salariilor angajaților care dețin funcții de conducere și au obligația de a-și menționa veniturile în declarațiile de avere. Este utilizată o prevedere a Codului Muncii în care se spune că la încheierea contractului poate fi prevăzută și o clauză de confidențialitate, care justifică secretizarea salariului.

Decizia Curții Constituționale cu privire la păstrarea la secret a declarațiilor de avere ale demnitarilor și ale celor care ocupă funcții importante în instituții publice și companii de stat a iscat o amplă dezbatere. Majoritatea opiniilor duc spre o concluzie clară: că declarațiile de avere nu trebui să fie secrete sau cu acces limitat.

Dar secretizarea, fie și parțială, a declarațiilor de avere ale angajaților la stat, nu este o noutate. Nu vorbim de modul în care la unele instituții este încurcat accesul publicului la declarațiile de avere ale angajaților prin tertipuri care țin de organizarea website-ului. Este vorba, concret, de secretizarea declarațiilor de avere, prin anonimizarea unor date importante.

Confirmarea a venit și de la președintele Senatului, Ilie Bolojan, care are o bogată experiență în administrația locală și centrală și la finalul declarației sale despre decizia CCR a spus că la unele companii de stat salariile angajaților sunt secretizate:

06:02 • Cariere

Salariul unui jandarm începător a stârnit controverse în mediul online

17:00, 30.05.2025 • POLITICĂ

Fritz lansează atac la ANI și pregătește un nou proiect de lege. Se cere transparență reală

„Vedem din păcate ce se întâmplă în unele companii de stat, unde câștigurile ,au fost secretizate”, a declarat Ilie Bolojan.

Secretizare parțială. În locul salariului anual, formulări precum „drepturi salariale” și „CIM” (contract individual de muncă)

Secretizarea parțială a declarațiilor de avere prin anonimizarea unor date este practicată la mai multe companii naționale. Ca să explicăm cum funcționează mecanismul vom relua un studiu de caz. În urmă cu trei ani, toți șefii de la Hidroelectrica aveau declarațiile de avere secretizate parțial, în sensul că nu era trecut salarial anual încasat de la companie. Mai precis, era anonimizat.

În declarațiile de avere ale șefilor de servicii, ingineri șefi, contabile, șefi de sucursale, etc, erau trecute bunurile care constituie averea familiei, case, terenuri, mașini, bijuterii, depozite bancare, credite, etc. 

La rubrica „venituri din salarii”, la punctul 1.2 „soț/soție” erau trecute salariile și alte venituri încasate de soț sau soție și de la ce firme sau instituții erau încasate, iar, dacă era cazul, la punctul 1.3 „copii”, erau trecute și alocațiile copiilor.

Problema apărea la punctul 1.1 „veniturile titularului”, la care în locul valorii venitului anual erau trecute formulări evazive: „salariat”, „activitate economică”, „CIM” – care înseamnă „contract individual de muncă” sau „drepturi salariale”.

Practic, din declarație lipsea exact data cea mai importantă, venitul salarial, care lămurește relația contractuală cu instituția a titularului declarației de avere. Între timp, lucrurile s-au schimbat. În declarațiile de avere de pe website-ul Hidroelectrica acum apar și veniturile titularilor. Am încercat să aflăm ce s-a schimbat, de ce s-a renunțat la anonimizarea salariilor, dar nu am primit niciun răspuns. Dar mai important este să vedem cum funcționează mașinăria.

Vezi Galeria foto 4 Imagini

Eliminarea salariului anual din declarația de avere are la bază articolele 17 și 20 din Codul Muncii

Explicația pentru dispariția salariului anual din declarația de avere a venit de la Agenția Națională de Integritate (ANI), care garantează aplicarea Legii 176/2010, a „integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice”. În opinia funcționarilor de la ANI, este perfect legal ca unii angajați la stat să nu își menționeze salariile încasate în declarațiile de avere, pentru că se folosesc de o prevedere a legii. Mai precis, a Codului Muncii.

Inspecția de Integritate din cadrul ANI a răspuns la o interpelare cu precizarea că la articolele 17 și 20 din Codul Muncii, se spune că la încheierea unui contract individual de muncă poate fi prevăzută și o clauză de confidențialitate. Iată ce se spune legea:

„Art 20. Clauzele speciale ale contractului individual de muncă

• În afara clauzelor esenţiale prevăzute la art. 17, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice. 

•  Sunt considerate clauze specifice, fără ca enumerarea să fie limitativă:
  a) clauza cu privire la formarea profesională;
  b) clauza de neconcurenţă;
  c) clauza de mobilitate;
  d) clauza de confidenţialitate”, 

se precizează la articolul 20 din Codul Muncii.

Conform răspunsului Agenției Naționale de Integritate prin clauza de confidențialitate, angajatorul și angajatul convin să nu comunice informații în legătură cu derularea contractului, iar această secretizare de date se rezolvă simplu, prin anexarea la declarație a unei adeverințe care confirmă clauza de confidențialitate: 

„Prin cauza de confidențialitate, părțile convin ca, pe toată durata contractului individual de muncă și după încetarea acestuia, să nu trasmită date sau informații de care au luat cunoștință în timpul executării contractului. (…)

În cazurile în care există norme speciale sau clauze privind asigurarea confidențialității, veniturilor declarantului sau ale membrilor familiei sale este obligatorie dovada acestor aspecte prin anexarea la declarația de avere a unei adeverințe salariale prin care se confirmă existența clauzei, respectiv indicarea normelor speiale care instituie obligația de constituționalitate, situație în care se va dispune aninimizarea informațiilor privind veniturile realizate”. 

După această formalitate, de trecere a clauzei de confidențialitate în contractele  de muncă ale angajaților companiei naționale sau a instituției publice, mai urmează o altă formalitate. Compania sau instituția publică se adresează Agenției Naționale de Integritate cu solicitarea de a aproba anonimizarea veniturilor angajaților.

„Veniturile angajaților sunt acoperite de o clauză de confidențialitate, motiv pentru care Agenția Națională de Integritate, în conformitate cu solicitarea adresată, respectiv în baza documentelor justificative, dispune anonimizarea veniturilor angajaților”, se spune în răspunsul Inspecției de Integritate din cadrul ANI la interpelare.

„Cutia Pandorei”

Odată cu aprobarea primelor exceptări de la obligația trecerii în declarațiile de avere a salariilor încasate de la stat a fost deschisă o „Cutie a Pandorei”. Secretizarea salariilor devine o modă pentru angajații instituțiilor publice și companiilor de stat, care nu vor să le fie făcute publice veniturile în contextul curentului de opinie că la „statul la stat” este plătit regește. 

Deocamdată lista instituțiilor la care sunt secretizate salariile e la început de drum. Mai devreme sau mai târziu vor cere secretizarea salariilor și angajații din alte companii naționale și instituții ale statului, iar sindicatele din primării și consilii județene vor obține și ele clauza de confidențialitate în contractele de muncă. Ar putea urma un val de secretizări ale salariilor bugetarilor, care va  spulbera senzația că există o transparență a salariilor încasate de angajații statului, care să permită o evaluare a veniturilor încasate în raport cu rezultatele muncii lor.