Secretul costului securității: cât plătește fiecare român pentru protecția țării?

Transparența cheltuielilor publice și eficiența instituțiilor statului rămân subiecte esențiale în evaluarea funcționării administrației din România. Analiza bugetelor serviciilor secrete oferă o perspectivă relevantă asupra modului în care sunt direcționați banii publici.

În 2023, cele patru servicii de informații și protecție ale României – Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul de Informații Externe (SIE) și Serviciul de Protecție și Pază (SPP) – au cheltuit împreună aproximativ 6,308 miliarde de lei, conform unor informații  distribuite de Curtea de Conturi în raportul de audit pe 2023.

Acest articol analizează aceste cheltuieli în raport cu produsul intern brut, bugetul general al statului, dimensiunea populației și structura internă a serviciilor, pentru a evalua proporționalitatea, prioritățile și eventualele dezechilibre.

Cheltuielile totale și ponderea în PIB

Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023 a fost estimat la aproximativ 1.615 miliarde de lei. Cheltuielile totale ale celor patru servicii au reprezentat 0,39% din PIB:

14:10, 09.07.2025 • Dezvăluiri

Curent de stat, dar nu pentru toți: SRI, noul băiat deștept din energie

10:01, 01.07.2025 • Dezvăluiri

Cine se luptă pentru șefia SRI

• SRI: 3,982 miliarde de lei

• STS: 1,157 miliarde de lei

• SIE: 680 milioane de lei

• SPP: 488 milioane de lei

• TOTAL: 6,308 miliarde de lei

Această pondere se menține sub pragul de 0,5%, ceea ce o situează într-un registru moderat comparativ cu alte țări NATO, deși transparența bugetară în acest domeniu este redusă la nivel global.

Ponderea în bugetul general al statului

Bugetul general consolidat al României în 2023 a însumat aproximativ 607 miliarde de lei. Cheltuielile serviciilor reprezintă aproximativ 1,04% din acest total. Cu alte cuvinte, aproximativ 1 leu din fiecare 100 cheltuiți de stat a fost direcționat către activitatea serviciilor de informații și protecție.

Cheltuieli per capita

Raportat la o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, cheltuielile acestor servicii înseamnă, în medie, 332 de lei per cetățean pe an, adică aproximativ 28 de lei pe lună. Această cifră poate fi folosită ca reper în discuția publică despre cât „costă” securitatea și ce beneficii concrete aduce fiecărui cetățean.

Distribuția cheltuielilor între servicii

Există un dezechilibru clar în alocarea bugetară între cele patru servicii:

• SRI concentrează 63% din totalul bugetului alocat serviciilor.

• STS primește 18,3%, SIE 10,7%, iar SPP doar 7,7%.

Această structură reflectă o prioritate evidentă pentru activitățile interne de informații și contrainformații. Totuși, bugetul semnificativ mai mic al SIE, în contextul tensiunilor geopolitice regionale, poate ridica semne de întrebare legate de capacitatea României de a acționa eficient în domeniul informațiilor externe.

Structura internă a cheltuielilor

Din datele furnizate de Curtea de Conturi și conturile de execuție bugetară, reiese că:

• Cea mai mare parte a bugetelor acestor instituții este direcționată către cheltuieli de personal.

• Cheltuielile de capital (investiții) și cele cu proiecte cu finanțare externă sunt relativ reduse.

• Fondurile nerambursabile sunt utilizate în proporții foarte mici, ceea ce poate reflecta fie lipsa de accesare, fie restricții legate de specificul activității acestor instituții.

Această structură sugerează o orientare mai degrabă tradițională a acestor instituții, cu accent pe resursa umană și mai puțin pe modernizarea infrastructurii tehnice sau atragerea de fonduri europene.

Context internațional și riscuri de securitate

Bugetele serviciilor pot fi justificate parțial prin creșterea riscurilor de securitate la nivel internațional:

• Războiul din Ucraina și instabilitatea regională au crescut cerințele pentru operațiuni de contrainformații și analiză geopolitică.

• Creșterea numărului de atacuri cibernetice justifică o alocare mai mare către STS și infrastructura critică de telecomunicații.

• Riscurile interne de radicalizare, migrație ilegală sau criminalitate organizată rămân ridicate și necesită răspunsuri instituționale bine finanțate.

Totuși, rămâne esențială întrebarea dacă sumele alocate sunt cheltuite eficient și dacă există evaluări de impact și performanță clar definite.

Transparență și control democratic

Un punct vulnerabil important în analiza bugetelor serviciilor este lipsa de transparență:

• Multe cheltuieli sunt clasificate și nu pot fi verificate public.

• Rapoartele anuale sunt generale și fără detalii semnificative despre performanță sau eficiența utilizării fondurilor.

• Controlul parlamentar există, dar este rareori însoțit de dezbateri publice ample sau de audituri independente.

În lipsa unor mecanisme eficiente de control democratic și raportare publică, există riscul ca resursele alocate să fie folosite în mod ineficient sau inadecvat.