Ședința de azi: Guvernul transformă drumețiile în sport cu acte în regulă
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/Via_Transilvanica_marking.jpg)
În cadrul ședinței de Guvern de astăzi va fi adoptat un proiect de hotărâre ce stabilește „Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ”. Această inițiativă legislativă aduce claritate și uniformitate în modul în care sunt atestate, amenajate și administrate traseele pedestre naționale, având impact direct asupra turismului, administrațiilor locale și protecției mediului.
Cine sunt vizați?
Proiectul de act normativ se adresează „inițiatorilor traseului”, unităților administrativ-teritoriale, asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, precum și titularilor drepturilor de proprietate sau administrare asupra terenurilor traversate. Totodată, turiștii vor beneficia de un sistem mai bine organizat și mai sigur.
Conform Articolului 1, „Traseele pedestre de interes național în scop recreativ sunt atestate la solicitarea inițiatorului traseului, prin ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului, care se publică în Monitorul Oficial al României”. Astfel, inițiatorii au responsabilitatea de a depune o documentație detaliată către Comisia special constituită, care va analiza respectarea condițiilor legale.
De ce sunt importante aceste modificări?
Actul normativ răspunde nevoii de a avea un cadru clar și unitar, „pentru ca traseele să fie semnalizate și întreținute corespunzător, asigurând utilizarea lor în siguranță și protejând mediul natural”. Articolul 8 subliniază clar obiectivele strategiei privind amenajarea traseelor:
„a) creșterea gradului de valorizare și conștientizare a resurselor naturale și culturale oferite de România în rândul comunităților locale și a vizitatorilor;
b) dezvoltarea economică și turistică a zonelor străbătute de aceste trasee;
c) protejarea mediului înconjurător printr-o amenajare corespunzătoare care să nu afecteze peisajul.”
Ce urmăresc aceste norme metodologice?
Prin acest act normativ se instituie un mecanism clar de atestare a traseelor, cu cerințe precise privind documentația necesară. Articolul 2 prevede că inițiatorii trebuie să transmită „cererea de atestare”, „acordul scris al titularilor dreptului de proprietate”, o „hartă a traseului în format electronic ca track pentru GPS”, precum și un „ghid al traseului pedestru de interes național care cuprinde harta/hărțile și alte elemente de identitate vizuală, informații privind infrastructura, zona de amplasare, lungimea traseului, marcaje, timpul de mers, sezonalitate, profilul cu diferențe de nivel, spații de cazare și alte informații turistice relevante”.
În ceea ce privește administrarea și întreținerea, Articolul 7 stabilește că „unitățile administrativ-teritoriale care au calitatea de administrator al traseului au obligația să stabilească, împreună cu inițiatorul, strategia privind amenajarea, întreținerea, conservarea și dezvoltarea acestuia”. Mai mult, acestea trebuie să identifice „resursele financiare care trebuie alocate anual pentru buna administrare a segmentului de traseu” (Art. 9).
Pentru semnalizarea și amenajarea fizică, Articolul 12 prevede că „elementele de identitate vizuală și de semnalizare trebuie să respecte designul standardizat, să fie vizibile și să aibă o semnificație unitară pe întregul traseu, inclusiv logo-ul/pictograma care să aibă valoare de recunoaștere a traseului pedestru”.
De ce este necesară această reglementare?
Actualmente, traseele pedestre sunt gestionate fragmentar și neuniform, fapt ce poate conduce la deteriorarea lor, lipsa unor informații corecte și riscuri pentru utilizatori. Proiectul legislativ este un răspuns „pentru prevenirea și informarea proprietarilor și deținătorilor de câini periculoși” sau pentru gestionarea situațiilor în care „porțiuni ale traseului sunt distruse din cauze naturale”, obligațiile revenind autorităților locale conform Articolului 14.
Prin implementarea acestor norme, se urmărește nu doar îmbunătățirea experienței turistice, ci și „protejarea infrastructurii de acces pe traseu” și „menținerea în stare tehnică de funcționare corespunzătoare a elementelor de traseu” (Art. 13).