Șefa Curții de Apel București acuză Executivul că „devorează” Parlamentul și vrea controlul total
Șefa Curții de Apel București, Liana Arsenie, a lansat duminică seară, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN, acuzații grave privind ceea ce ea a descris drept un „plan matematic, tehnic și foarte cinic de preluare a puterii judecătorești” în România. În cadrul emisiunii, Arsenie a spus că astfel de acțiuni ar putea avea efecte majore asupra echilibrului constituțional și asupra independenței sistemului judiciar.
„Pare că tot acest plan este riguros realizat, este riguros pus la punct, folosindu-se expresii și imagini menite să creeze emoții, dar imaginea reală este preluarea puterii judecătorești. Constituția prevede trei piloni pe care funcționează statul român: puterea executivă, puterea legislativă și puterea judecătorească. Toți acești piloni reprezintă împărțirea puterii și echilibrul dintre ele. Când întreaga putere se concentrează într-o singură mână, apare dezechilibrul, disoluția și riscul pentru statul de drept”, a declarat șefa Curții de Apel.
Puterea executivă „devorează” legislativul
Liana Arsenie a afirmat că, în prezent, echilibrul constituțional este serios afectat, iar Parlamentul nu își mai exercită în mod corespunzător rolul său fundamental de legiferare. „Pot doar să constat că puterea executivă practic devorează puterea legislativă. Nu mai avem un Parlament care să legifereze, iar în paralel există o nevoie evidentă de control a puterii judecătorești prin orice mijloace”, a subliniat Arsenie.
Presiuni și interese personale în justiție
Președinta Curții de Apel a atras atenția și asupra existenței unor grupuri restrânse, nereprezentative pentru corpul magistraților, care ar încerca să influențeze deciziile la cel mai înalt nivel de stat de fiecare dată când se schimbă puterea politică. „Aceste grupuri se adresează președintelui României, indiferent de cine deține funcția, solicitând schimbări în sistemul de justiție care, de fapt, validează eșecuri personale și prejudecăți”, a explicat Arsenie.
În acest context, șefa instanței a comentat acuzațiile recente privind „management abuziv” în cadrul Curții de Apel București, respingându-le ca fiind nefondate și motivate de nemulțumiri personale. „Am observat că unele materiale care au circulat în spațiul public susțin că unii colegi ar fi fost supuși presiunilor, ceea ce ar justifica eșecul lor. De exemplu, dl Dragoș Călin a afirmat că a suferit presiuni. Totuși, ceea ce noi facem ține de management științific și leadership, iar etichetarea acestui lucru drept abuz sau presiune este o interpretare eronată”, a explicat Arsenie.
Reacția la acuzațiile de „teroare”
În timpul interviului, realizatoarea Oana Zamfir i-a adresat direct șefei Curții de Apel acuzația că ar conduce instituția „prin teroare”. Liana Arsenie a respins ferm aceste caracterizări, argumentând că ele fac parte dintr-un tipar de manipulare emoțională și nu sunt susținute de probe concrete. „Am văzut tipare similare în Psihologia mulțimilor. Cuvinte precum «teroare» au fost folosite pentru a stârni emoții, dar nu există dovezi care să susțină aceste afirmații. Este important ca orice declarație publică să fie însoțită de probe, altfel afectează încrederea cetățenilor în justiție”, a afirmat Arsenie.
Solicitare de întrevedere cu președintele României
În semn de preocupare pentru impactul acestor acuzații asupra sistemului judiciar, șefa Curții de Apel a precizat că a solicitat oficial o întrevedere cu președintele României, Nicușor Dan. „Am cerut o discuție, atât verbal, cât și în scris. Probabil urmează să fiu primită”, a declarat Arsenie, menționând că scopul acestei întâlniri este de a clarifica efectele negative pe care astfel de declarații le pot avea asupra statului de drept și a încrederii publice în justiție.
Avertisment privind încrederea în justiție
Șefa Curții de Apel București a transmis un mesaj direct către președintele României, atrăgând atenția asupra consecințelor grave ale comentariilor publice neprobate la adresa sistemului judiciar. „Îi cer domnului președinte ca, atunci când afirmă că justiția este condusă prin teroare sau persecuție, să ia în considerare că acest tip de afirmații afectează sistemul judiciar în ansamblul său. Atunci când cetățenii își pierd încrederea în justiție, statul de drept este amenințat. Statul de drept nu este în pericol datorită unui corp de judecători puternic și unei justiții independente, ci atunci când încrederea publică este șubrezită”, a concluzionat Arsenie.