Sindromul Hybris face ravagii în România și prin „Fereastra Overton”

Declarațiile surprinzătoare și rupte de realitate ale unor lideri politici de la noi ne duce cu gândul că agenda lor este una care nu are nicio legătură cu societatea românească. De fapt, prin declarații, politicienii demonstrează că trăiesc într-o lume numai a lor, fără să țină cont de ceea ce spunea și se întreba tot timpul Regele Carol: „Dar, oare, Dăbulenii ce zic?”, adică ce zice poporul și talpa țării.

Președintele Klaus Iohannis: „PSD, marele PSD se luptă în birourile secrete din Parlament să dea Ardealul ungurilor„.

Premierul Florin Cîțu: „Alimentele sunt ieftine, puterea de cumpărare crește, crește și consumul, românii sunt mai fericiți”.

Klaus Iohannis: „Noi, practic, am oprit pandemia. Deci avem un succes care cumva se vede într-o reducere a dorinței de vaccinare. Nu mai avem interes pentru imunizare fiindcă avem puţine cazuri”.

Vicepremierul Dan Barna: „Oamenii își vor păstra adresele și nu își vor pierde proprietățile, dacă domiciliul nu va mai figura pe cartea de identitate„.

Ludovic Orban: „Le-am spus colegelor mele că la liberali, doamnele pot să-și facă o carieră politică și că nu este necesar să treacă prin patul nimănui pentru a ajunge să câștige funcții publice. Un exemplu ar fi cel al Ralucăi Turcan, care a fost asistenta domnului Stolojan, dar și altele.”

Raluca Turcan: „Omul să aibă garanţia că nu se culcă sănătos şi se trezeşte mort”.

Ludovic Orban: „Eu aș rezuma așa: cine votează cu Băsescu, alcoolici, țiganii […] prostituatele, probabil, deși mă îndoiesc că prostituatele vor vota cu Băsescu, având în vedere cum arată”.

Mai multi europarlamentari români, printre care și Dacian Cioloș, au votat pentru adoptarea „raportului Matic”, despre care se spune că prevede protejarea sănătății și a drepturilor sexuale și de reproducere ale femeilor, dar, în realitate, ar fi votat pentru „ca și bărbații să poată naște„.

Sunt doar câteva din declarațiile liderilor politici aflați acum pe valul puterii care sunt greu de digerat de cei care nu sunt în tabăra lor. Însă, pentru cei din partid și grupul lor de interese totul este ok. Astfel spus, am ajuns la vorbele lui Abraham Lincoln: „Dacă vrei să testezi cu adevărat caracterul unui om, dă-i putere”, adică cam ce zicea și Pitagora:„Vrei să cunoşti un om? Învesteşte-l cu o mare putere”.

Schimbare bruscă de personalitate

Practic, cei care au ajuns pe o funcție mare în stat, brusc au o schimbare semnificativă de personalitate, în sens negativ. Acest comportament este definit în literatura de specialitate ca Sindromul Hybris, adică persoane care, brusc, par a pierde contactul cu lumea în care trăiesc, îşi supraestimează competenţele şi capacităţile, nu ezită să facă abuz de putere, ignorând, cu bună ştiinţă, regulile, fără a fi interesaţi de „costuri” şi consecinţe. 

Realitatea în care trăim astăzi ne oferă nenumărate exemple despre ce se întâmplă cu mulţi dintre cei care dobândesc funcţii şi putere, în general nu pe baza unor merite excepţionale, ci ca urmare a unor împrejurări de care profită din plin. Și exemplele de mai sus sunt doar câteva dintre cele mai elocvente „perle” ale gândirii unor politicieni virusați de sindromul Hybris.

De fapt, Sindromul Hybris, ca și „Fereastra Overton”,  este o realitate veche de când lumea, dar a fost teoretizat în epoca modernă de către David OwenMindscape: An Interview with Lord Owen, medic şi ministru al muncii în Guvernul britanic condus de James Callaghan, în anii 1970.

Într-un articol publicat într-o cunoscută revistă de neurologie, devenit ulterior un capitol important al cărţii „Sickness and in Power”, publicată în 2008 şi tradusă şi în româneşte, cu titlul „Bolnavi la putere”, medicul Owen examinează felul în care mulţi dintre cei care deţin, fie şi temporar, puterea, manifestă Sindromul Hybris. 

Acest sindrom nu este o boală în sensul clasic al cuvântului, ci o alterare a comportamentului, a funcţiilor mentale, o tulburare de personalitate dobândită, care poate să schimbe persoane considerate a fi, înainte, „normale”, şi care are grave consecinţe la nivel decizional şi pentru societatea care are astfel de lideri.

Mulţi dintre cei care ajung în funcţii importante, spune David Owen, care a analizat comportamentul unor renumiţi lideri politici ai lumii, din ultimii 100 de ani, par a fi intoxicaţi de un straniu „agent patogen” – puterea, care, paradoxal, îi fascinează şi pe cei care o exercită, şi pe cei care o suportă şi care conduce, în cazul primilor, la un fel de narcisism patologic. 

Se pare că – remarca autorul studiului – succesul îl face pe cel ales „să-şi piardă uzul raţiunii”, să se considere invincibil, infailibil, invulnerabil, iar situaţia se deteriorează atunci când respectivul lider începe să submineze autoritatea instituţiilor autonome, pentru a exercita un control mai direct şi mai extins.

O astfel de atitudine distorsionată, arogantă conduce la demoralizarea celor din jur, adesea generând şi stări conflictuale între cei apropiaţi. În limba greacă, „hybris”-ul denumeşte „lipsa de măsură”, un comportament sau un sentiment exacerbat, alimentat de excesul de putere şi de aparentul succes, căruia i se opun echilibrul, moderaţia, cunoaşterea de sine şi a limitelor.

Fereastra Overton

Dar, actualii politicieni au demonstrat că, pe lângă faptul că sunt tutela Sindromului Hybris, și-au însușit și unul dintre cele mai agresive concepte de influențare și manipulare, care activează pe mapamond ce poartă numele de „Fereastra Overton”, după numele sociologului american Josef Overton.

Acest concept ne arată cum o idee sau o problemă, imposibil de acceptat într-o societate normală, poate deveni lege dacă se urmează anumiți pași – șase la număr – într-un complex uriaș de manipulare. Și invers: de la lege la imposibil.

Pe scurt, „Fereastra Overton” reprezintă un complex de oportunități pentru cei care vor ca, într-o societate, să transforme o idee sau problemă aparent de neacceptat într-o lege normală cum ar fi cazul acceptării comunității LGBD! Josef Overton a demonstrat în 1990, când a formulat „Windows Theory”, că există tehnici de distrugere a oricărei societăți și a fundamentelor acesteia, prin promovarea unor concepte absolut inacceptabile și chiar incompatibile cu existența normală a acelei societăți.

Victime ale unor asemenea atacuri sofisticate sunt în primul rând societățile tradiționale, de multe ori privite ca înapoiate de către societățile mai avansate economic sau tehnologic. Ce a vrut să spună sociologul american când a formulat această teorie, botezată cu numele său după ce el a murit prematur în urma unei catastrofe aviatice? Că un astfel de mecanism este „Fereastra Overton”, sau trecerea unei idei de la „imposibil” la „legal” în șase pași: imposibil, radical, acceptabil, rațional, popular și legal.

Așadar, după cum se poate constata și în România, Sindromul Hybris merge la braț cu „Fereastra Overton”, adică funcționează în ambele sensuri: de la imposibil la lege, dar și de la lege la imposibil, iar Monitorul Oficial este „înțesat” de acte normative personalizate, adică cu dedicație pentru cei care și-au pierdut uzul rațiunii.

Practic, am ajuns astăzi să retrăim secvența din filmul „Actorul și sălbaticii” regizat de Manole Marcus și pus în scenă de Titus Popovici: Asta vreți voi, mă? Să omorâți râsul? Păi, de două mii de ani poporul ăsta râde! Râde de prostie, de ticăloșie!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Mai multe articole...

Cele mai citite articole

Un autocar cu 44 de pasageri a luat foc pe A1,...

Un autocar în care se aflau 44 de pasageri a luat foc marți dimineață, pe autostrada A1, între Sebeș și Sibiu. Călătorii au reușit...
Austria este una dintre țările care se opune ca România să adere la spațiul Schngen SURSA FOTO: https://www.schengenvisainfo.com/

Ce a cerut Austria ca România să intre în Spațiul Schengen

Refuzul categoric al Austriei de a intra România în Spațiul Schengen ascunde o mulțime de interese economice și financiare uriașe. Potrivit informațiilor noastre provenite din...