Singura comună din România unde se crește viermele de mătase. Aici se țes manual haine tradiționale

La poalele munților din județul Vâlcea, în comuna Stoenești, există un loc unic în România: acolo se produce firul natural de mătase folosit la țeserea manuală a iilor, cămășilor, rochiilor și maramelor tradiționale. Familia Niculescu duce mai departe un meșteșug care părea pierdut, fiind singurii din țară care cresc viermele de mătase, obțin borangicul și îl transformă manual în țesături autentice.

Viermele de mătase, borangicul și hainele tradiționale

Totul începe de la cultivarea dudului, arborele ale cărui frunze sunt hrana exclusivă a larvelor. În perioada caldă a anului, membrii familiei îngrijesc sute de mii de viermi fragili, hrănindu-i manual și protejându-i de prădători.

Când larvele ating maturitatea, ele se înfășoară în gogoși – coconi din care, cu răbdare, se extrage borangicul, firul subțire dar rezistent care a făcut faimoase veșmintele tradiționale românești.

După recoltarea coconilor, firul este torsionat și vopsit natural, apoi țesut manual pe războaie vechi de peste o sută de ani, păstrate sau restaurate de familie. Fiecare etapă necesită migală și atenție la detalii, astfel încât produsul final să fie nu doar util, ci și o operă de artă tradițională.

O afacere unică în România

Într-o perioadă în care România importă majoritatea mătăsii din China, familia Niculescu a refuzat să lase borangicul să dispară. Ei au readus în viață această tradiție, plantând duzi pe dealurile din Stoenești și crescând propriile larve. Afacerea lor este autentică, sustenabilă și complet artizanală. Nu există linii de producție moderne sau serie mare; fiecare piesă este unică și încărcată de simboluri culturale românești.

Borandicul de Stoenești a început să fie apreciat nu doar în România, ci și în străinătate. Familia participă la târguri de meșteșuguri și expoziții internaționale, iar produsele lor – ii, marame, eșarfe și ștergare – au ajuns în colecții din Europa, Japonia și SUA. Piesa lor nu este doar o haină, ci o poveste cusută cu răbdare și pricepere.

Pentru familia Niculescu, borangicul nu reprezintă doar venit financiar. Este un angajament de a păstra vie o tradiție aproape uitată. Ei demonstrează că, în lumea dominată de fast fashion și materiale sintetice, încă există loc pentru frumusețea firelor naturale și pentru poveștile cusute în ia românească. Atelierul lor funcționează ca un muzeu viu, unde vizitatorii pot vedea fiecare etapă a procesului, de la frunza de dud la produsul final, înțelegând astfel efortul și măiestria implicate.