Solicitare către guvern: să se interzică piftia!

Propun, din motive obiective, să se interzică piftia! Aia pregătită în casă, în bucătăria cetăţeanului. Cel puţin, în apartamentele de bloc. Să se dea, ce ştiu eu, lege, decret, hotărâre guvernamentală, decizie, ceva, care să nu mai permită cuiva să facă piftie acasă!

Nu mă interesează, guvernul social-liberal, ori invers, liberal-social, să ia măsuri. Să facă ce-o şti mai bine şi să stopeze piftirăiala asta! Dacă se calcă pe bec şi, ce să vezi, tot se mai găseşte careva să facă piftie în oala lui de pe aragaz, să şi-o ia, amarnic şi serios, în flex! Asta… în plex! Amendă direct! Mare! Fără mustrare, fără scos la careu, fără reţinere 10% din salariu, fără alte chestiuni d-astea slăbuţe, uşoare, de farafaslâc.

Zic să se dea aprobare scrisă – şi parafată – de mai toate autorităţile statului de drept, pentru cine are dreptul să facă piftie. Şi, încă ceva: să fie verificaţi – da’ verificaţi, nu aşa – toţi bărbaţii care vor şi ţin să facă şi să mănânce piftie. Adică să se vadă dacă au antecedente, dacă au mai făcut şi altă dată, dacă acum recidivează.

Şi dacă au făcut, să se consemneze în procesul verbal câte oale, cratiţe, tigăi, ceaune, boluri, castroane, farfurii, ligheane, tingiri, borcane – şi alte recipiente, din bucătăria proprie, dar, desigur, şi de la vecini – au folosit.

11:23 • POLITICĂ

Iohannis, despre dosarul Roșia Montană: Sunt sigur că Guvernul, în înțelepciunea lui, și-a luat măsuri de precauție

A se citi au murdărit, unsurat, cleiosat. Şi alte sinonime sau derivate, că acum nu-mi mai vin. În cap. Şi, de asemenea, dacă, din cine ştie ce cauze, au spoit cu grăsime, carne, zeamă, usturoi şi pereţii sau podelele bucătăriei, ori, Doamne fereşte, întregii case, să se ia act! Dacă au întins morcovii, ceapa, oasele rămase de la prepararea piftiei pe aragaz, blat, hotă, pervaz de fereastră, toc de uşă, frigider, – şi cine ştie pe mai unde, în funcţie de imaginaţia producătorului – la fel, să se treacă la catastif.

Am omis punctul unu, cel mai important: dacă bărbatul a făcut un astfel de prăpăd, să se arate în legea de interzicere a piftiei că tot el, bărbatul, stâlpul casei, deh, nu femeia, trebuie să treacă la făcut ordine, şmotru, curat! Consoarta să privească de pe margine, să-şi savureze cafeaua şi să-şi dea unghiile cu lac. Altminteri, pe cuvânt, pot să cred că e discriminare, că legea de interzicere a piftiei de casă e misogină.

Şi, dacă vreun bărbat întruneşte toate aceste… calităţi, să primească, desigur, interzis la făcut piftie! Ce spun eu, toate caracteristicile, ca să nu zic toate păcatele astea, una singură, unul singur, de are, să se lingă, în veci, pe bot, de făcut piftie! Să nu mai pupe piftangeală în viaţa lui! Sau, ca să nu moară de poftă, să cumpere de la hipermarket, cu aviz favorabil, un borcan, când e sezonu’.

Că nu ne jucăm aici, de-a piftia! Aşa nu se mai poate, pe cuvânt! Trebuie luate măsuri de stopare, că de eradicare, nu putem vorbi, a fenomenului de piftangeală. Vă rog, domnii guvernanți, că tot nu ştiu să fi făcut mare piftie… asta, mare brânză, de când sunteţi cu frâiele în mâini! Un interzis mic la făcut piftie! Vă rog! Mulţumesc. Deci, am zis: interzis la făcut piftie acasă!